miercuri, 11 aprilie 2018

Ce este deochiul, superstitie sau realitate?



      Considerat de multi o simpla superstitie, motivul principal fiind imposibilitatea definirii lui precise, deochiul exista si se manifesta la om si animal in diverse forme.
Unii cred ca este un "furt de energie" provocat de privirea admirativa / invidioasa a unei persoane ce are puteri magice, in timp ce altii cred ca este o vorba ce vatama om, copil sau animal si care se spune fara voia celui deochiat.
Simptomele deochiului
Primul semn ca o persoana este deochiata consta in dureri puternice de cap, urmate de cascat, desi persoana respectiva nu este obosita.
Dar mai exista si alte simptome precum: tiuitul in urechi, urmat de febra puternica, stari de voma, transpiratii sau hemoragii nazale.
     Desi dupa logica lui Lazarev ar trebui sa se deoache doar oamenii, practica a demonstrat ca se pot deochia si plantele, animalele, vitele, culturile sau recoltele.
Daca nu se trateaza prin rugaciune sau descantec omul sau animalul, se imbolnaveste si moare; pamantul, se crapa; iar sticla, plesneste.
Cum sa ne ferim de deochi ?
Calea cea mai simpla pentru a feri pe cineva de deochi este sa-l scuipam de trei ori, zicand: "Ptiu, ptiu sa nu-i fie de deochi."
Copii mici (in special nou-nascutii) sunt cei mai expusi deochiului, de aceea exista mai multe reguli pe care parintii trebuie sa le respecte, si anume:
Copiii nu trebuie lasati sa se uite in oglinda pana la varsta de un an, fiindca se pot deochea singuri.
Pentru a fi ferit de deochi, nou nascutul trebuie cantarit inainte de a face prima baie. Insa nimeni nu trebuie sa stie acest lucru si nici sa afle greutatea.
Se mai poate face pe fruntea copilului un semn cu cenusa de vatra, cu praful de pe talpa amestecat cu putin scuipat, ori cu funinginea de la horn. Dar acest semn, facut in mijlocul fruntii, sau la incheietura sprincenelor, il poate face doar mama copilului.
Aurul este iarasi un bun aparator contra deochiului, de aceea orice obiect de aur purtat la gat, la ureche ori la mana poate atrage energia rea din privirea vatamatoare.
Un sfat din popor spune ca pentru a nu fi deochiati este bine sa purtam ceva rosu sau ceva pe dos.
Tot impotriva deochiului anumite popoare poarta diverse talismane considerate adevarate remedii. Un talisman de mare efect impotriva deochiului, chiar daca este mai greu de realizat, este cel facut din 2, 4, sau 6 coarne de radasca uscate si prinse fie direct la gat, pe un snurulet, fie puse intr-un saculet de pinza.
Descantece de deochi
Folclorul romanesc contine multe descantece de deochi care difera de la o zona la alta. In mare parte, ritualul consta in "stingerea carbunilor sau chibriturilor". Astfel intr-un vas cu apa neinceputa se arunca 3, 6 sau 9 carbuni / chibrituri aprinse, si se rostesc diferite incantatii precum:
Sting toate strigarile,
Toate pociturile
Cum se sting taciunii
Sa se stinga deochiul
Toate cascaturile,
Toate uitaturile
Sting ochii cei rai din cale
Si gurile cele rele
Sa n-aiba la ce se uita
Sa n-aiba la ce striga
Sa treaca de grija lui....
(se rosteste numele de botez a persoanei deochiate)
Sau se mai poate spune:
Fugi ochi de deochi
Iesi si fugi din calea lui...( numele de botez al celui deochiat)
Pe pamant pustiu
Unde vantul nu bate
Unde cainii nu latra
Si cocosii nu canta.
Daca persoana care descanta casca,e semn bun fiindca inseamna ca deochiatul este in curs de vindecare. La sfarsit i se da deochiatului trei inghitituri din aceasta apa. Apoi i se face semnul crucii pe frunte, in ambele palmi si la buric. Apa ramasa se arunca pe tocul usii, rostind "cata apa ramane pe lemnul usii/atata rau sa ramana"(urmeaza numele celui deochiat).
Iulia Pasca

marți, 10 aprilie 2018

Acatistul Sfantului Efrem cel Nou pentru ridicarea din deznadejde ori mahnire



 Condacul 1
Rugându-te pentru întreaga fire omenească, întru Duhul Sfânt ai văzut suferinţa şi sfâşierea femeii care îşi tăiase venele şi ai vestit celui pe care l-ai vindecat de ochi să-i vină degrabă în ajutor. De aceea, te rugăm, Preacuvioase Părinte Efrem, să ne miluieşti şi pe noi, ca să ne învrednicim a-ţi grăi: Bucură-te Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejedii şi a vieţii!
Icosul 1
Ştiind slăbiciunea firii omeneşti şi cunoscând întru pustinceasca nevoinţă cât poate fi de adâncă şi de cumplită mâhnirea deznădăjduirii, i-ai dat gabnică ajutorare acelei femei care a vrut să-şi pună capăt vieţii, biruindu-l încă o dată pe cel care este neîmpăcat urâtor al Vieţii. Sfinte Efrem, tu ai cunoscut cu făptuirea ce este pogorârea la iad a Domnului Hristos şi, acolo cufundându-te şi bând amarul deznădăjduirii, ai biruit, pentru că nu ţi-ai dezlipit ochii de slava lui Hristos Cel Înviat. Pentru acestea toate, cu umilinţă îţi cântăm:
Bucură-te, ocrotitorul şi tămăduitorul cel preagrabnic al celor biruiţi de deznădejde;
Bucură-te, negrăită bunătate care nu judecă, ci îmbrăţişează sufletele noastre;
Bucură-te, cel care prin pătimirile tale muceniceşti ridici poverile multora;
Bucură-te, cruce a durerii strălucind de pe flamura Învierii lui Hristos;
Bucură-te, sânge tămăduitor care ai potopit biruinţele morţii noastre lăuntrice;
Bucură-te, foc aprins întru dragostea dumnezeiască prin suflarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, soare răsărit în inimile noastre prin lucrarea nenumăratelor minuni;
Bucură-te, pom înverzit dintru care se revarsă cu îmbelşugare tihna veacului viitor;
Bucură-te, senin al nădejdii înveşmântat cu norii cei preacuraţi ai milei păcii;
Bucură-te, cer lăuntric întru care se vesteşte tuturor slava veacului ce va să fie;
Bucură-te, înflorire viorie ce umple de bucurie sufletele noastre ostenite de întristare şi păcat;
Bucură-te, curcubeu al curăţiei, care ai potopit cu noian de blândeţe pornirile gândurilor noastre rele;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii!

Condacul al 2-lea
Mâhnirile şi suspinările cele de multe feluri se isprăvesc de îndată când eşti chemat în rugăciune, iar prietenia ta dumnezeiască şi plină de smerenie îndulceşte nespus sufletele noastre, Sfinte Părinte Efrem. Umple-ne de tărie făptuirile şi cuvintele, că să putem vesti tuturor minunile tale, săvârşite întru puterea Celui Căruia I se cuvine veşnicul: Aliluia!
Icosul al 2-lea
În noianul nevoinţelor pustniceşti ai cunoscut amărăciunea cea cumplită a depărtării harului lui Dumnezeu, neclintitule Părinte Efrem, şi biruind prin îndelungă-răbdare, te faci nouă far şi stea călăuzitoare spre întremarea întru nădejde. Te cinstim pe tine cu tot sufletul, căci prin tine Domnul ne poate schimba lacrimile în bucurie, şi de aceea râvnim să îţi grăim aşa:
Bucură-te, visterie de mari daruri pentru cei care te-au cunoscut prin credinţă;
Bucură-te, prieten sfânt care porţi pe umeri povara de păcate şi dureri ale semenilor;
Bucură-te, pas nevăzut care ne însoţeşti şi ne păzeşti întru toate căile şi alegerile;
Bucură-te, frate şi părinte care niciodată nu se ruşinează de noi, cei neînsemnaţi;
Bucură-te, roşeală străluminată ce preschimbi în curăţie întunecarea inimilor noastre;
Bucură-te, văpaie lină şi feciorelnică, mistuitoare a întinăciunilor omeneşti;
Bucură-te, rază sfântă dintru care ne împărtăşim cu dragostea lucrătoare a Preasfintei Treimi;
Bucură-te, pajişte înmiresmată întru care se odihnesc cei ce urmează lui Hristos;
Bucură-te, azur cristalin întru care cunoaştem bunătatea surâsului lui Dumnezeu;
Bucură-te, tainică stea care ne călăuzeşti nevătămaţi prin noaptea acestei vieţi;
Bucură-te, amurg ce vesteşti zorii zilei care niciodată nu se mai sfârşeşte;
Bucură-te, ploaie limpede ce ne arată curcubeul nesfârşitei iubiri şi milostiviri dumnezeieşti;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii!
Condacul al 3-lea
Străjer te-ai făcut celor bântuiţi şi vătămaţi de gândurile de sinucidere, iar prin puterea dumnezeiască a rugăciunilor şi a dragostei tale poţi să le preschimbi minţile şi inimile, aducându-i întru înnoirea şi luminarea lăuntrică. Fii noua tuturor sprijinitor şi apărător, preacuvioase Părinte Efrem ca, păzindu-ne mintea de gândurile necurate, să ne învrednicim a cânta Preasfintei Treimi: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Suspinul îl preschimbi în surâs, lacrima în zâmbet, mâhnirea în bună nădejde, iar povara sufletească în bucurie, Sfinte Mare Mucenice Efrem. Pentru aceea, şi noi, pomenindu-te în rugăciunile noastre, cunoaştem cum ne înseninezi sufletele şi ne dăruieşti nădejdea cea curată şi izvorâtoare de viaţă şi cu voioşie îţi grăim unele ca acestea:
Bucură-te, alinare grabnică, urzită nouă cu multă vreme înainte de a te cunoaşte;
Bucură-te, fulg de nea care ne aduci răcoarea Duhului Sfânt în arşiţa sufletească;
Bucură-te, bucurie a străluminării chipului întru care Îl vedem pe Fiul întru Tatăl;
Bucură-te, cădelniţă şi mireasmă cerească ce stârpeşte lâncezeala tuturor mâhnirilor;
Bucură-te, iubire de osteanala ce a fost încununată cu sângiuri muceniceşti;
Bucură-te, jar nestins ce arde în chip nevăzut tăciunii patimilor noastre;
Bucură-te, lumină blândă şi ocrotitoare, ţesută în minunat acoperământ;
Bucură-te, vlăstar ce a ajuns arbore după chipul şi întru puterea Pomului Vieţii;
Bucură-te, veşnică înseninare a minţii, dobândită urcând muntele ostenelilor;
Bucură-te, strălucire de pe bolta Bisericii lui Hristos, care reverşi raza curatelor nădejdi;
Bucură-te, flamură înaintemergătoare ce vesteşte suflarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, curcubeu dumnezeiesc, plămădit dintru razele Soarelui Dreptăţii revărsate în lacrimile rugăciunilor tale;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii!
Condacul al 4-lea
Am ostenit săturându-ne cu saţul cel greu al patimilor şi a gândurilor rele, iar inimile noastre suspină după tămăduire, după cum cel închis în temniţă jinduieşte să fie liberat. Primeşte-ne şi pe noi, dumnezeiescule Efrem, şi slobozindu-ne din închisorile cele de gând, arată-ne calea care ne va duce către viaţa cea nepieritoare, unde toţi cei mântuiţi îi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Bogăţia milostivirilor tale întâmpină sufletele celor doborâţi de mâhnire, iar rugăciunea ta cea lucrătoare îşi arată grabnic iscusinţa prin neîncetatele tămăduiri. De aceea şi noi, Preabunule Părinte Efrem, întru surâsul nădejdii îţi aducem aceste cuvinte de mulţumire:
Bucură-te, zbor pornit din veşnicul tărâm spre a cuprinde toată slăbănogirea omenească;
Bucură-te, biruinţă a dragostei lui Hristos arătată prin sălăşluirea în inimă a Preasfântului Duh;
Bucură-te, prieten care îşi pune neîncetat sufletul pentru noi înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, poartă tuturor deschisă, alcătuită din nestematele minunilor tale;
Bucură-te, grâu arămiu, copt întru suflarea şi suspinarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, înflăcărare şi îmbărbătare întru urmarea poruncilor Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, soare vesel ce încălzeşti cu mulţime de raze în zilele geroase ale iernii sufleteşti;
Bucură-te, sevă a vieţii veşnice, revărsată cu milostivire în sufletele noastre slăbănogite de păcat;
Bucură-te, nor neprihănit care degrab ne adumbreşti când suntem cuprinşi de pârjolul necazurilor;
Bucură-te, braţe pururea deschise întru care se alină durerile tuturor oamenilor;
Bucură-te, izbândă veşnică prin a cărei privire se spulberă taberele vrăjmaşilor;
Bucură-te, linişte şi pace desăvârşite, pecetluite întru curcubeul graiurilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii!
Condacul al 5-lea
Neoprită şi pururea îmbelşugată este bunătatea şi dragostea ta, Preacuvioase Mucenice Efrem, şi numai necredinţa noastră poată să stăvilească răul cel grabnic curgător al facerilor tale de bine. De aceea, te rugăm, sfârâmă împietrirea inimilor, ca limpezindu-ne şi curăţindu-ne lăuntric să ne învrednicim a cânta împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Nenumăraţi sunt cei care aleargă la tine, dumnezeiescule Efrem, căci au cunoscut dragostea ta şi ştiu că tu ai un zâmbet pentru fiecare dintre noi, în orice împrejurare ne-am afla. Pentru aceea şi noi, toţi cei cu inimile întristate, venim degrab către tine şi îţi grăim unele ca acestea:
Bucură-te, soarele cel strălucitor al speranţei, care ai risipit bezna deznădejdii;
Bucură-te, voioşie care revarsă şi asupra noastră bucuria vieţii şi a buneivoirii;
Bucură-te, veselie întru care acum saltă tămăduiţi toţi cei mai înainte schilodiţi de gândurile deznădejdii;
Bucură-te, bucurie fără seamăn a apropierii noastre de Sfintele Taine ale lui Hristos;
Bucură-te, strugure rumenit sub cerul Dumnezeirii pentru a potoli însetarea sufletelor;
Bucură-te, vatră aburindă întru care se coace pâinea cereştilor dăruiri;
Bucură-te, aur sfânt care cu bogăţia strălucirii umpli de bucurie visteria sufletelor;
Bucură-te, înmugurire ce vesteşte primăvara bunelor vestiri dumnezeieşti;
Bucură-te, căci stolurile cele amare ale gândurilor negre le alungi de pe cerul inimii;
Bucură-te, gingăşie a prieteniei care ne cunoaşte înainte ca noi să te cunoaştem;
Bucură-te, rugăciune străvăzătoare ce cuprinde suspinurile şi lăcrimile tuturor;
Bucură-te, curcubeu ce împodobeşti cu seninul nădejdii sufletele cuprinse de înnourarea gândurilor;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii!
Condacul al 6-lea
Nu zăboveşti a ne ieşi întru întâmpinare nouă, celor doborâţi sufleteşte, Sfinte Părinte Efrem, iar aplecarea ta se preschimbă în ridicarea noastră, făcându-ni-se astfel cunoscută dragostea cea nemincinoasă a Evangheliei lui Hristos. Fii nouă împreună călător pe căile acestei vieţi şi ne învaţă cum să cumpănim cuvintele şi faptele noastre, tăinuind în ele cântarea: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Mulţimea lacrimilor călugăreşti s-au unit cu şiroaiele însângerate ale muceniciei tale, Preacuvioase Mucenice Efrem, adăpând rădăcina cea adâncă a pomului rugăciunii, dintru ale cărui roade cu toţii râvnim a gusta spre învierea sufletelor. Primeşte cu îngăduinţă şchioapele noastre cuvinte, prin care îţi mulţumim în acest chip:
Bucură-te, căci la stropul nostru de credinţă răspunzi cu munţi de daruri;
Bucură-te, cântec al Învierii ce cuprinde în el toată bucuria înnoirii sufleteşti;
Bucură-te, duioşie care ne şopteşte inimii cuvinte sfinte şi îndemnuri de nădejde;
Bucură-te, dor de Patria de Sus, adeverit nouă prin milostivirea ta cea lucrătoare;
Bucură-te, ruşinare şi îmbujorare a sfielii Duhului Sfânt, arătată pentru multele noastre păcate;
Bucură-te, fierbinţeală ce veştejeşte toată deznădejdea şi delăsarea noastră lăutrică;
Bucură-te, bunătate fără de seamăn ce reaprinde pâlpâirea credinţei noastre;
Bucură-te, înverzire a nădejdii, pogorâtă asupra cioatelor nelucrării noastre lăuntrice;
Bucură-te, arvună a sălăşluirilor cereşti pentru cei care cer mijlocirea ta;
Bucură-te, tainică lucrare în inimile noastre, care ne deschide calea spre Sfânta Spovedanie;
Bucură-te, arhierească putere care îmbrăţişează întreaga fire omenească;
Bucură-te, curcubeu care prin blândeţea ta dumnezeiască ne deschizi porţile zilei a opta;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii.
Condacul al 7-lea
Cel care a voit să-şi pună capăt zilelor şi şi-a pregătit loc pentru spânzurare te-a avut pe tine păzitor şi, împiedecând lucrarea lui, în chip nevăzut ai luat asupra ta povara întunecatelor gânduri, preablândule Efrem. Primeşte-ne şi pe noi, toţi cei necăjiţi şi întristaţi şi, fărâmându-ne poverile lăuntrice, învredniceşte-ne să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Nu îi treci niciodată cu vederea pe cei întristaţi şi deznădăjduiţi, căci preaplinul dragostei tale dumnezeieşti mângâie în chip tainic toate lacrimile şi suspinurile noastre, Preacuvioase Mucenice Efrem. Rupând zăgazurile morţii lăuntrice, aduci lumina lui Dumnezeu în inimi, iar noi, ştiind că nu avem cuvinte pe măsura recunoştinţei ce ţi se cuvine, cu umilinţă îţi grăim aşa:
Bucură-te, că te-ai pogorât în temniţa sufletelor cu lumina harului dumnezeiesc;
Bucură-te, că ai rupt cătuşele făurite minţii de către gândurile întunecate;
Bucură-te, că lanţurile neştiinţei şi ale nepăsării se spulberă prin rugăciunile tale;
Bucură-te, izbândă a vieţii fără de moarte, care îi alungă pe vrăjmaşii mântuirii omului;
Bucură-te, sabie înroşită întru focul Sfintelor Scripturi spre călăuzirea şi tămăduirea minţilor rătăcite;
Bucură-te, arşiţă care aprinde în inimile noastre setea dorului de pocăinţă;
Bucură-te, comoară a dumnezeieştilor minuni tăinuită în pământ vreme de cinci veacuri;
Bucură-te, ramură cu mulţime de roade, altoită pe tulpina Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, milostivire şi întâmpinare grabnică, pogorâtă spre cei zdrobiţi de răutatea gândurilor;
Bucură-te, binecuvântare a cuvântului facător de viaţă, sădit în lume prin multe minuni;
Bucură-te, cântec limpede ce răsună dintru mormântul cel fără de moarte al Domnului;
Bucură-te, curcubeu al sfintelor nădejdi pe care râvnim să-l vedem la sfârşitul zilelor noastre;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii!
Condacul al 8-lea
Întru vâltoarea caznelor muceniceşti fiind cuprins, nu ţi-ai dezlipit mintea de numele lui Hristos Dumnezeu, Sfinte Părinte Efrem, ci chemându-L prin rugăciune, ai arătat biruinţa cu care blândeţea poate înfrânge bulboana cea aprigă a răutăţii ucigaşe. Pe acestea văzându-le, alergăm la tine, Preacuvioase, cerând mijlocirile tale înaintea Celui Căruia Îi cânţi veşnicul: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Potopire pururea izvorâtoare de bunătăţi este inima ta, dumnezeiescule Efrem, revărsând asupra noastră neîncetate daruri şi tămăduiri. De aceea, toţi cei care ne-am învrednicit de binefacerile tale te rugăm, primeşte recunoştinţa noastră urzită întru aceste cuvinte:
Bucură-te, reazem de lumină, neclintit de învolburările lumii pământeşti;
Bucură-te, cruce biruitoare prin răbdare a tuturor necazurilor omeneşti;
Bucură-te, mângâierea fără seamăn ce odrăsleşte surâsul în inimile celor mâhniţi;
Bucură-te, slavă a Evangheliei lui Hristos, cunoscută nouă prin mulţime de minuni;
Bucură-te, candelă aprinsă în inimile credincioşilor pentru dragostea veghetoare a Preasfintei Treimi;
Bucură-te, zefir lin ce pogoară primăvara peste gheţurile inimilor noastre;
Bucură-te, licărire preschimbată grabnic în fulger pentru cei cuprinşi de multe necazuri;
Bucură-te, pom veşnic verde prin care suntem chemaţi către cele nepieritoare;
Bucură-te, dragoste fără de seamăn care ne chemi la nunta cea fără de moarte a Învierii;
Bucură-te, pătimire mucenicească ce a străfulgerat noaptea acestei lumi;
Bucură-te, fluture preafrumos care ne călăuzeşti către câmpia înflorită a dumnezeieştii cunoştinţe;
Bucură-te, cascadă de curcubeie dintru care ne adăpăm cu dragostea lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii!
Condacul al 9-lea
Paharul cel cumplit de amar al pătimirilor muceniceşti l-ai băut până la fund, Preacuvioase Efrem, înfruntând fără de clintire turbarea răutăţii ucigaşilor tăi. Pentru aceea, şi noi te rugăm să ne izbăveşti dintru prigonirile cele lăuntrice ale gândurilor rele, ca, răsuflând întru nădejde, să cutezăm a mulţumi lui Dumnezeu, zicând: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Nimic din dragostea ce am cunoscut-o pe pământ nu se poate asemăna cu ceea ce dăruieşti tu prin lucrarea Sfântului Duh, Mare Mucenice Efrem, şi de aceea, inimile noastre mărturisesc prin tăcere nădejdea şi bucuria, iar prin cuvinte, recunoştinţa, grăindu-ţi aşa:
Bucură-te, căci primii paşi în credinţă ni-i faci trepte către Dumnezeu;
Bucură-te, nevăzut car de foc care ne porţi inimile către cele de Sus;
Bucură-te, simfonie nemaiauzită a delicateţii dumnezeieşti;
Bucură-te, picătură sfântă care sfărâmă cochilia iubirii de sine;
Bucură-te, căci mâinile noastre însângerate de mulţimea păcatelor le curăţeşti prin lacrimile tale;
Bucură-te, cuptor întru care se coace plămada minunilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, sfinţenie însutit roditoare care ne scoţi la lumină din bezna multelor mâhniri;
Bucură-te, frunziş ocrotitor ce ne izbăveşti de ploaia cea mâloasă a gândurilor rele;
Bucură-te, zâmbet ceresc care spulberi rânjetele şi biruinţele drăceşti din viaţa noastră;
Bucură-te, putere de neînţeles care i-a cutremurat şi înspăimântat pe stăpânitorii iadului;
Bucură-te, vultur care îşi deschide aripile cunoştinţei până în străfundul inimilor noastre;
Bucură-te, curcubeu pururea însorit de Evanghelia Fiului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii!
Condacul al 10-lea
Cunoscându-ţi mărinimia dragostei, feţele noastre întunecate şi mâhnite se înnoiesc dintru lumina chipului tău, minunatule Efrem. Încrustează-ţi strălucirea în inimile noastre prin tămăduirea suferinţelor lăuntrice, ca astfel, cu faţa senină, să grăim dimpreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Dragostea pe care ai învăţat-o din Evanghelia lui Hristos şi pe care ţi-ai pecetluit-o în suflet prin lucrarea poruncilor ni se face întâmpinare în multele noastre nevoi şi neputinţe, Sfinte Părinte Efrem. Pentru aceasta, toţi cei cu sufletele povârnite de întristare şi deznădejde, unindu-ne suspinurile, alergăm către tine, grăindu-ţi aşa:
Bucură-te, alinare împletită din dragoste, bună-voinţă şi deplină înţelegere;
Bucură-te, ocean de daruri, care prin line valuri ne primeneşti sufletele;
Bucură-te, nume şi odor de preţ, tăinuit în străfundul conştiinţei noastre;
Bucură-te, zbor înalt ce nu se sfieşte să ne răpească din mocirla deznădejdii;
Bucură-te, că ni te faci minunat prieten prin Trupul şi Sângele lui Hristos-Dumnezeu;
Bucură-te, flacără neostoită care stârpeşte bezna înşelăciunii, dăruind călăuzire celor rătăciţi;
Bucură-te, giuvaier izvorâtor de raze sfinte care ne îmbogăţeşte cu nenumărate minuni;
Bucură-te, poiană întru care aflăm odihnă în vremea sălbăticirii şi întunecării sufletului;
Bucură-te, susur limpede al oglindirilor cereşti, dăruit nouă prin lucrare preoţească;
Bucură-te, urcuş pogorâtor care a odihnit întru sine suspinul lui Dumnezeu pentru toată făptura;
Bucură-te, vioreaua cea înmiresmată care te pogori multelor noastre neputinţe;
Bucură-te, veşmânt de curcubeu, ţesut întru îndelunga răbdare a smereniei;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii!
Condacul al 11-lea
Grădină preaînmiresmată te avem pe tine, Preacuvioase Efrem, întru care darul Duhului Sfânt a plinit cu veşnice roade ostenelile tale călugăreşti şi muceniceşti. Dăruieşte-ne hrană potrivit vârstei noastre sufleteşti, ca, pricepând măcar puţin din adâncul nevoinţei tale, să grăim lui Dumnezeu cu mulţumire: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Cale cu totul istovitoare este deznădejdea, încât şi suflarea trupului aproape că piere din pricina durerii sufleteşti, însă sub privirea ta cea veghetoare, Sfinte Efrem, văzduhul cel curat al rugăciunii ne pătrunde în inimi ridicându-ne la viaţă, nădejde şi lucrare. Pentru aceasta, dintru voioşia cea curată a buneivoirii, îţi grăim aşa:
Bucură-te, mărinimie ce pluteşti peste veacuri cu aripile dragostei Mângâietorului;
Bucură-te, mână degrab întinsă care ne ridici cu putere din mlaştina deznadejduirii;
Bucură-te, cumpănă a milostivirii lui Hristos, prin Care iei asupra ta păcatele noastre;
Bucură-te, izbândă înălţată prin pogorârea în smerenia Fiului lui Dumnezeu;
Bucură-te, purpură izvodită şi pecetluită întru crucea pătimirilor muceniceşti;
Bucură-te, vâlvătaie a dragostei dumnezeieşti, aprinsă în zborul Sfinţilor Serafimi;
Bucură-te, armură de lumină, dobândită prin neîncetata priveghere a minţii;
Bucură-te, căci dudul în care ai fost mucenicit te are pe tine drept roadă preaslăvită şi veşnică;
Bucură-te, bucurie înveşmântată cu seninul Învierii din morţi a Fiului lui Dumnezeu;
Bucură-te, tărie prealină care sfărâmă porţile iadului din inimile omeneşti;
Bucură-te, râu de milostivire ce spală mulţimea necurăţiilor şi a fărădelegilor noastre;
Bucură-te, curcubeu care îşi înalţă bolta deasupra nenumăratelor pătimiri;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii!
Condacul al 12-lea
Colina neprihăniţilor s-a umplut de slava cerească în vremea pătimirilor tale, preblândule Efrem, însă nevăzută le era cumpliţilor tăi prigonitori, căci însăşi inima lor crudă şi împietrită era privelişte de iad. Cu lumina ta cea tainică, Preacuvioase Mucenice, sporeşte-ne credinţa şi nădejdea, ca întru plinătatea cunoştinţei să-I putem grăi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Nu a putut trecerea celor cinci veacuri să te îngroape în bezna uitării, Sfinte Efrem, căci te-ai îngropat dimpreună cu dragostea lui Hristos, iar aflarea sfintelor tale moaşte s-a săvârşit întru proslăvirea dumnezeieştii Sale Învieri. De aceea, şi noi cădem înaintea ta, mulţumindu-ţi pentru că ni te-ai făcut cale spre Hristos Domnul şi îţi grăim aşa:
Bucură-te, corabia cerească, întru care ai adunat toţi deznădăjduiţii lumii spre a-i îmbrăţişa;
Bucură-te, căci prin puterea Duhului Sfânt nu părăseşti pe nimeni, niciodată;
Bucură-te, hrană sufletească dăruită întru bucuria curatelor nădejdi;
Bucură-te, carte sfântă în care fiecare literă e o minune săvârşită pentru noi;
Bucură-te, căci rănile noastre nevindecate le tămăduieşti întru puterea sfintei Învieri;
Bucură-te, dogoare limpede grăitoare, ce dăruieşti auzire inimilor noastre surde;
Bucură-te, căci, urmând pildele tale, ne îmbrăcăm cu zalele de aur ale credinţei şi rugăciunii;
Bucură-te, măslin duhovnicesc, care cu ungerea ta ne izbăveşti din învolburarea păcatului;
Bucură-te, preaînţelept povăţuitor pe calea cea strâmtă care duce către Sfânta Euharistie;
Bucură-te, dragoste neostoită care vine după noi în cele mai adânci prăpăstii de gând;
Bucură-te, furtună aprigă, care înălţările păcatului le spulberă şi le spală;
Bucură-te, curcubeu făcut nouă poartă de taină către Patria de Sus;
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Efrem, lumină a credinţei, a nădejdii şi a vieţii!
Condacul al 13-lea
O, dumnezeiescule Părinte Efrem, toţi cei ce alergăm la tine ne izbăvim, căci suspinurile noastre le preschimbi întru ale tale şi prin aceasta se alcătuieşte în Ceruri biserică nefăcută de mână, întru care Preasfântul Duh pururea sălăşluieşte. Primeşte puţina noastră mulţumire şi, luminându-ne şi călăuzindu-ne în această viaţă pământească, ajută-ne să ajungem la ţărmul cel veşnic, ca, dimpreună cu toţi Sfinţii, să ne învrednicim a-I cânta lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)
Apoi iarăşi se zic icosul şi condacul întâi iar apoi această
Rugăciune către Sfântul Efrem
O, preabunule Părinte Efrem, atâtea amărăciuni şi dureri mă covârşesc, încât cu toată această povară poposesc înaintea ta. Nu găsesc cuvinte prin care să-ţi spun tot ce-mi sfâşie sufletul, însă suferinţa lăuntrică mi s-a făcut neîncetat suspin. Sunt dureri, nemulţumiri, neîmpăcări şi neîmpliniri care s-au adunat de-a lungul vremii. Primeşte-le pe toate aceastea întru pacea blândeţii tale. Cuprinde-mă şi pe mine în neasemuita ta dragoste şi milostivire, curăţindu-mă şi înnoindu-mă precum ştii doar tu. Fie-ţi milă de tot omul, căci nu sunt eu nici cel dintâi şi nici cel de pe urmă care aleargă către tine covârşit de întristare ori deznădejde. Pune în inima mea spor de nădejde şi credinţă, prin care să fac şi eu cinste chipului lui Dumnezeu după care am fost zidit. Învredniceşte-mă a mă apropia de Sfânta Spovedanie şi de Sfânta Euharistie, ca şi eu să mă fac părtaş marii taine a Întrupării Fiului lui Dumnezeu, împărtăşindu-mă cu Trupul şi Sângele Său, dăruit pentru viaţa lumii. Şi în acest fel întremându-se sufletul meu, fă-l să ia calea lui Dumnezeu, pe tine avându-te neîncetat ocrotitor până la sfârşitul vieţii pământeşti, şi să trec apoi, cu bine şi în tărâmul luminii veşnice, pentru a-ţi putea mulţumi prin cuvinte care nu pot fi cuprinse aici, în lumea pământească. Fie ca toate acestea să se împlinească întru numele şi întru puterea Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Şi se face otpustul:
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfântului Efrem cel Nou şi ale Tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

sâmbătă, 7 aprilie 2018

Acatistul Botezului Domnului




    Condacele si Icoasele

Condacul 1

Pe Tine, Imparatul cerului si al pamantului, Luminatorul nostru, vazandu-Te in Iordan, botezat de robul Tau, cerurile s-au infricosat si tot pamantul s-a infiorat, ingerii s-au mirat si toata faptura s-a bucurat. La pacatosi si la vamesi ai venit ca sa speli cu ape pacatele oamenilor. Iar noi, nevrednicii, cu multumire iti cantam: Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, Slava Tie.

Icosul 1

Veniti in graba astazi puteri ingeresti, vazand pe Stapanul Hristos, venit la repejunile Iordanului sa curete pacatul lui Adam si cunoscand Dumnezeiasca taina, cu frica proslaviti marea Sa coborare, ca Dumnezeu s-a facut om si nestiind de pacat vine ca un Miel al lui Dumnezeu sa ridice pacatele la toata lumea. Pentru aceasta, cei ce proslaviti Dumnezeiasca aratare a lui Hristos, cantati Lui ca si la Betleem aceste laude:
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, ca din cer de la Tatal, ai venit in acesta lume; Slava Tie, Dumnezeule Cel Preainalt, care Te-ai coborat chiar pana la chipul de rob;
Slava Tie, Mantuitorul lumii, caci ca un om ai venit la Ioan sa te botezi;
Slava Tie, Luminatorul fapturii, caci ca un nou Adam, pacatele lui Adam cel cazut ai purtat;
Slava Tie, Lumina cea fara de inceput, care la Iordan ai vrut sa straluceasca lumina cea mare a cunostintei la toata lumea;
Slava Tie, Soarele Dreptatii, care ai dorit sa daruiesti oamenilor in Aratarea Ta, prealuminoasa dimineata a harului;
Slava tie, Cel ce ai venit sa scapi lumea de vechea inselaciune;
Slava Tie, Cel ce ne-ai aratat noua marea taina a credintei;
Slava Tie, Cel ce ai savarsit pentru noi minuni mari cu ape multe;
Slava Tie, Cel ce ai luminat cerurile si tot pamantul cu lumina invataturilor Tale;
Slava Tie, Cel ce pe faraon cel gandit l-ai inecat in repejunile Iordanului;
Slava Tie, Cel ce ai adus oamenii, prin apele botezului, la viata vesnica;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 2

Vazand cu Duhul Dumnezeiescul Inaintemergator venirea Ta in lume, Hristoase, a venit la Iordan si luminat a grait oamenilor: s-a apropiat Izbavirea noastra.
Siliti-va sa-L intampinati pe Dansul si cu buze neintinate sa-I cantam: Aliluia.

Icosul 2

Gand ceresc avand intru sine, Luminatorul lumii, marele Inaintemergator, a grait catre oameni: Curatiti-va pentru ca vine Hristos sa izbaveasca lumea din stricaciune si sa dezlege blestemul lui Adam cel intai zidit. Sa se bucure pustia Iordanului si precum crinul sa infloreasca, iar pamantul sa se bucure acum. Pregatiti caile Domnului si drepte faceti cararile Dumnezeului nostru si cantati cu veselie unele ca acestea:
Slava Tie, Lumina cea nespusa, care ai fost vestita de Luminatorul lumii;
Slava Tie, Cuvant nepatruns, care ai fost prezis de glasul Inaintemergatorului Tau;
Slava Tie, Foc curatitor, caci cu lucrarea Ta se stinge toata necuratia;
Slava Tie, Izvor binecuvantat, prin care toata firea omeneasca se sfinteste;
Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, care ai binevoit a Te boteza de rob;
Slava Tie, Fiule, Unule Nascut, care ai binevoit sa Te arati la Iordan;
Slava Tie, Imparatul Adevarului, ca Inaintemergatorul s-a temut sa-Ti dezlege cureaua incaltamintei;
Slava Tie, Stapanul fapturii, ca tot neamul omenesc s-a veselit de Botezul Tau; Slava Tie, Dumnezeule Preavesnic, ca Aratarea Ta lumineaza si intelepteste pruncii;
Slava Tie, Lumina lumii, ca venirea Ta lumineaza si intelepteste orbii;
Slava fie, ca intru lumina Ta vom vedea lumina;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 3

Intelegand, Inaintemergatorul, puterea Dumnezeirii Tale, Hristoase, cu frica privindu-Te venind la Iordan, se bucura cu duhul si salta aratandu-Te cu mana si graieste oamenilor: Acesta este Cel ce izbaveste lumea din stricaciune. Acesta este Cel ce ne libereaza din necazuri. Acesta este Cel ce din robi ne face fiii lui Dumnezeu. Acesta, in locul intunericului, lumineaza oamenii cu apa Dumnezeiescului Botez. Acesta este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatele lumii, pe Acesta intampinandu-L sa-I cantam: Aliluia.

Icosul 3

Avand bogatie de milostivire ai venit Iisuse, la pacatosi si la vamesi, la raul Iordanului, pentru ca nu ai mai rabdat sa vezi neamul omenesc muncindu-se de diavolul, ci ai venit ca sa-l intrebi iarasi pe Adam: "Unde esti? Nu te ascunde de mine. Vreau sa te vad daca esti gol si dezbracat si astfel sa te invrednicesti sa nu te mai rusinezi". Pentru aceasta propovaduim marea Ta coborare cantandu-Ti unele ca acestea:

Slava Tie, Pastorul Cel Bun, ca ai voit sa cauti oaia cea ratacita;
Slava Tie, Fiule, Unule Nascut, caci ai venit sa o porti pe aceasta pe umerii Tai; Slava Tie, Milostivire Nemasurata, ca Te-ai pogorat la omul cel cazut; Slava Tie, Iubire Nespusa, ca ai scos pe oameni din deznadejde;
Slava Tie, Cel ce intaresti mainile slabanogite ale bolnavilor;
Slava Tie, Cel ce vindeci picioarele slabanogite ale schiopilor;
Slava Tie, Cel ce veselesti pustia insetata precum campia Libanului;
Slava Tie, Cel ce pustia Iordanului precum Carmelul ai infrumusetat-o;
Slava Tie, Roua de viata datatoare;
Slava Tie, ca esti Multindurat precum trestia care se pleaca;
Slava Tie, Cel ce ai venit sa cauti si sa mantuiesti pe cel pierdut;
Slava Tie, Cel ce ai venit sa-l chemi pe Adam cel izgonit;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 4

Furtuna de ganduri indoite avea intru sine Inaintemergatorul, cand Tu, Hristoase, Imparate, ai venit ca un om la raul Iordanului si ai vrut sa primesti botezul ca un rob, zicand: intinde mana ta si te atinge de capul Meu, si frica l-a cuprins, savarsind cele poruncite. Cuprins a fost de tremur Inaintemergatorul, zicand: De ce ai venit la rob, Doamne, neavand pacate? Cum sa botez pe Cel ce poarta necazurile lumii? Cum sa luminez pe Luminatorul lumii? Cum sa atinga robul cu mana pe Stapanul? Eu trebuie sa fiu botezat de Tine ca sa-Ti cant: Aliluia.

Icosul 4

Auzind Domnul, Iubitorul de oameni, inaltimea smeritelor cuvinte ale Inaintemergatorului si vazand temerea lui i-a zis: O, bunule, Ioane, daca vrei sa fii smerit in fata Mea, totusi, lasa frica, pentru ca trebuie sa-Mi slujesti, caci asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea, ca prin Mine sa se curete pacatele oamenilor. Iar noi intelegand acest cuvant al Tau iti cantam:

Slava Tie, Hristoase, Lumina cea adevarata, ca mila si dreptatea s-au intalnit intru Tine;
Slava Tie, Imparatul adevarului, ca dreptatea si pacea s-au sarutat intru Tine; Slava Tie, Preadulce Iisuse, ca adevarul Tau a stralucit pe pamant, la Betleem; Slava Tie, Mantuitorule Atotmilostiv, ca dreptatea Ta din cer a venit la Iordan; Slava Tie, Curatirea noastra, ca apele botezului ne fac mai albi decat zapada; Slava Tie, Lumina noastra, ca prin repejunile harului zidesti inima curata intru noi;
Slava Tie, Cel ce prin coborarea Ta, cerurile le-ai plecat, iar capul Tau ai vrut sa-L pleci sub mana Inaintemergatorului;
Slava Tie; ca acoperind Cele de Sus, ale Tale, in apele Iordanului ai binevoit sa Te afunzi;
Slava Tie, Doamne al puterilor, de Care se tem si se cutremura toate, si Care ai poruncit Inaintemergatorului sa lase frica cea mare;
Slava Tie, Parinte al indurarilor, ca la Tine milostivirea este nemasurata si necercetata si cu ea ai acoperit pacatele lumii;
Slava Tie, Cel ce Te-ai nascut din Fecioara, Mantuitorul nostru, cerceteaza-ne pe noi cu mare ingaduinta Ta cea nespusa;
Slava Tie, Cel ce Te-ai aratat la toata lumea, Hristoase Dumnezeul nostru, sfinteste-ne pe noi cu aratarea Ta Dumnezeiasca;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai Botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie;

Condacul 5

Fiind Suvoi, izvorator din Dumnezeu, de har si bunatate, in repejunile Iordanului ai intrat, ca prin ape sa curatesti pacatul omenesc: Frica s-a facut vazand pe Facatorul cerului si ai pamantului, dezbracandu-se la rau si primind botezul de la rob. Puterile ingeresti s-au mirat, raul Iordan si-a intors apele inapoi, neputand suferi focul ce manca apele lui, si nici sa spele pe Cel Curat si sa stearga pe Cel fara de pacat. Pentru aceasta veseleste-te, Iordane, bucurati-va, izvoare si balti, toate adancurile marii; ca astazi s-a sfintit firea apelor, liberandu-se de stapanul intunericului ce se ascunsese acolo. Si toata faptura veselindu-se, canta cu noi: Aliluia.

Icosul 5

Pe Tine, Stapanul lumii, vazandu-Te Dumnezeiescul Ioan, dezbracat si afundat in ape, ca sa ineci pacatele lumii si golatatea lui Adam iarasi sa o imbraci in haina maririi, s-a cutremurat cu duhul si a grait catre Tine, Mielul lui Dumnezeu, care curatesti pacatele lumii: "Nu indraznesc sa ma ating de crestetul Tau. Tu insuti ma sfinteste si ma lumineaza, pentru ca Tu esti Viata si Lumina si Pacea lumii". Totusi dupa cuvantul Tau, cu frica si-a pus dreapta sa pe  Dumnezeiescul Tau crestet si botezandu-Te si pe Tine, fara de pacat fiind, cu bucurie Ti-a cantat asa:

Slava Tie, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai luat asupra Ta pacatele lumii;
Slava Tie, Mantuitorule Milosarde, care ai binevoit sa ineci in apele Iordanului pacatele oamenilor;
Slava Tie, Cel ce ne-ai spalat pe noi de intinaciunea pacatelor;
Slava Tie, Cel ce ai dezlegat blestemul lui Adam;
Slava Tie, ca prin Dumnezeiasca Ta aratare pe toti oamenii i-ai bucurat;
Slava Tie, ca prin Botezul Tau in Iordan toata lumea ai luminat;
Slava Tie, ca pentru noi chip de rob ai luat;
Slava Tie, ca prin saracia Ta pe noi ne-ai imbogatit;
Slava Tie, ca prin smerenia Ta stapanirea vrajmasului pana la capat ai daramat;
Slava Tie, ca prin Botezul Tau, Imparatia lui Dumnezeu in chip vadit ai inceput sa o zidesti pe pamant;
Slava Tie, ca la Iordan, calea mantuirii tuturor oamenilor ai aratat;
Slava Tie, ca Lumina vederii de Dumnezeu acolo a luminat;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 6

Propovaduitorul minunat si Inaintemergatorul Ioan multe le graia oamenilor veniti la dansul, ca sa-Ti gateasca, Tie, calea, Doamne, totusi a tacut in fata Ta, cand ai venit la Iordan, deoarece Tu Insuti, i-ai spus: "Daca vorbesti celor nelegiuiti si celor pacatosi, boteaza-Ma repede, in tacere. Nu se cuvine ca gura omului sa graiasca cu glas despre Cel ce a venit, Cuvantul lui Dumnezeu, si despre taina ce s-a savarsit, pentru ca ingerii lui Dumnezeu cu frica I-au stat inainte si toata faptura s-a cutremurat". Pentru aceasta si noi in tacere adanca si cu multa cucernicie iti cantam: Aliluia.

Icosul 6

La Iordan a stralucit lumii intregi lumina mare, si taina infricosata, ca Tu, Stapane Hristoase, botezandu-Te de catre Ioan, cu graba ai iesit din apa, scotand impreuna cu Tine lumea si cerul Ti s-a deschis; Ca precum, de demult, Adam a inchis cerul pentru toti, tot asa oamenii, din nou, impreuna cu Tine sa dobandeasca intrarea in locasurile raiului si cu dragoste sa-Ti cante asa:

Slava Tie, Imparatul pacii, Cel ce ai daramat peretele cel din mijloc al vrajbei;
Slava Tie, Datatoruie de milostivire, Cel ce ai deschis raiul cel inchis prin neascultare;
Slava Tie, ca la Iordan cerul cel inchis prin pacat iarasi ni l-ai aratat deschis;
Slava Tie, ca atunci ai fagaduit sa ne arati ingerii ce urca si coboara din ceruri;
Slava Tie, ca prin coborarea Ta cerurile pana la pamant s-au plecat;
Slava Tie, ca prin Botezul Tau pamantul pana la ceruri s-a inaltat;
SI ava Tie, ca prin deschiderea cerului tainele negraite ale lui Dumnezeu intregii lumi s-au aratat;
Slava Tie, ca prin aratarea lumii ceresti Preasfanta si Dumnezeiasca binecuvantare tuturor credinciosilor s-a dat;
Slava Tie, Cel ce in vremea lui Ilie cerurile le-ai incuiat, nu ne incuia noua usile milostivirii Tale;
Slava Tie, Cel ce la Iordan cerurile le-ai deschis, deschide-ne si noua usile Camarii Tale Dumnezeiesti;
Slava Tie, Cel ne-ai aratat in Botezul Tau adancul iubirii Tale de oameni, scoate din adancul pacatului pe cei deznadajduiti;
Slava Tie, Cel ce ai ridicat pana la al treilea cer pe alesii Tai, ridica-ne in locasurile ceresti pe noi cei cazuti in adancul pacatului;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-si botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 7

Vrand, Doamne, Iubitorule de oameni, sa mantuiesti lumea ce pierea in pacate, ne-ai descoperit marea taina a Dumnezeiestii si intreitei aratari si precum la inceputul fiintarii lumii Duhul lui Dumnezeu, ca un datator de viata se purta deasupra apelor, asa si la botezul Tau, Doamne, cand in raul Iordanului ai vrut sa innoiesti si sa luminezi neamul omenesc si toata faptura ce suspina impreuna cu noi, Acelasi Duh Sfant, iarasi s-a pogorat din ceruri in chip de porumbel si a stat deasupra Ta, ca peste un nou Adam, ca sa petreaca de acum in oamenii innoiti in baia de apa si cu putere de sus fiind imbracati, intru innoirea duhului, sa mearga si sa cante lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 7

Faptura noua ai aratat, Stapane al fapturii, la Botezul Tau, primit de la Ioan, caci precum in timpul lui Noe ai inecat pacatele celei dintai lumi, asa si in apele Iordanului iarasi ai inecat pacatele intregii lumi zidita din nou cu foc si Duh si apa, savarsind o minunata innoire si renastere. Cu Duh ai zidit din nou sufletele, cu apa ai sfintit trupul, povatuind omul si astfel in chip tainic, din apa, zidesti impreuna cu Duhul Biserica cea cu multi fii, ca sa-Ti cantam totdeauna asa:

Slava Tie, Ziditorul fapturii, Cel ce ai plecat cerurile si Te-ai coborat la Iordan;
Slava Tie, Mantuitorul lumii, Cel ce ai deschis cerurile si ne-ai aratat noua Duhul lui Dumnezeu;
Slava Tie, Atotbunule, ca Duhul Tau cel Sfant ne invata dreptatea pe pamant; Slava Tie, Cel ce prin apa si prin Duh ai innoit firea noastra cea invechita prin pacat;
Slava Tie, Cel ce prin focul Dumnezeirii in repejunile Iordanului ne-ai daruit lumina cunostintei;
Slava Tie, Hristoase, ca prin Pogorarea Duhului Tau cel Sfant ne-ai facut partasi la firea cea Dumnezeiasca;
Slava Tie, ca prin Duhul intelepciunii si al intelegerii ai descoperit oamenilor adevarata vedere a lui Dumnezeu;
Slava Tie, ca prin pogorarea Duhului lui Dumnezeu asupra Ta, duhul tariei si al intelepciunii, al vederii si smereniei si duhul temerii de Dumnezeu ai varsat asupra noastra;
Slava Tie, ca in repejunile Iordanului capetele balaurilor le-ai ars;
Slava Tie, ca prin aratarea Duhului lui Dumnezeu in chip de porumbel dupa blandetile acestuia ne-ai chemat pe noi la curatie fecioreasca;
Slava tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si toata lumea ai luminat, slava tie.

Condacul 8

Infricosatoare si minunata este aratarea Sfintei Treimi la Iordan: mai intai Fiul Cel Preaiubit s-a aratat in trup, botezandu-se de catre robul, indata Duhul Sfant s-a pogorat in chip de porumbel, apoi Preadumnezeiescul Parinte a glasuit din ceruri, marturisind: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, intru care am binevoit". O, mare, si preaslavita taina: Din cer a tunat Domnul si Cel de Sus si-a deschis glasul sau, ca sa se implineasca proorocia parintelui David: "Glasul Domnului peste ape, Dumnezeul Slavei a tunat, Domnul pe ape multe. Glasul Domnului intru tarie, glasul Domnului intru stralucire". Pentru aceasta si noi iti cantam cu nevrednice buze, din adancul sufletului: Aliluia.

Icosul 8

Cu totul esti intru cele inalte, Iisuse, totdeauna sezand in ceruri cu Tatal, dar nici de cele de jos nu te despartesti, nascut fiind cu trupul, in Betleem, din Curata Fecioara, acum la Iordan Te arati intregii lumi, ca pe cei ce sedeau intru intuneric si in umbra mortii sa-i luminezi cu lumina Aratarii Tale Dumnezeiesti. Pentru aceasta luminati fiind cu lumina aratarii Treimice sa-Ti cantam Tie, Dumnezeului Celui ce Te-ai aratat si pe pamant ai fost vazut si lumea ai luminat:

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce esti inchinat intru cei de sus impreuna cu Tatal si cu Duhul;
Slava Tie, Fiul Tatalui, Cel Ce esti cantat de Inaintemergatorul intru cei de jos;
Slava Tie, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui si esti propovaduit de glasul din ceruri;
Slava Tie, Cel ce Te-ai intrupat pentru noi si de toata lumea esti numit Preaiubitul Fiu al lui Dumnezeu;
Slava Tie, ca aratandu-Te in apele Iordanului, Lumina cea neapusa a Treimii in Botezul Tau ne-ai descoperit;
Slava Tie, Cel ce ai fost botezat de mana robului, si pe noi, robii Tai fiind, prin aceasta baie, din nou ne-ai facut fiii lui Dumnezeu;
Slava Tie, Izvorul vietii si al nemuririi, care iarasi ne-ai adus pe noi, cei nascuti din apa si din Duh, la starea fericita a raiului;
Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, care prin botezul Tau de foc vii sa faci un cer nou si un pamant al dreptatii;
Slava Tie, Rasaritul rasariturilor, Cel ce prin Botezul Tau ai luminat pe cei ce dormeau in intunericul si in umbra mortii;
Slava Tie, Lumina din Lumina, ca Lumina cea nevazuta a Duhului Tau a stralucit in sufletele noastre; Slava Tie, Imparate fara de inceput, ca prin apele curate ale Botezului Tau ai spalat pacatul stramosesc;
Slava Tie, Stapanul fapturii, ca pe oamenii cei insetati i-ai adapat din destul; Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si toata lumea ai luminat, slava Tie.

Condacul 9

Toata firea ingerilor s-a mirat de marea taina a Dumnezeiestii Tale aratari: ca pe Adam, cel stricat prin pacat, l-ai innoit in repejunile Iordanului, si capetele nevazutilor balauri, ce se incuibasera acolo, le-ai zdrobit cu Botezul Tau si astfel adancul beznei diavolului l-ai deschis ca, de acolo, sa ne scoti pe noi si sa incepi a zidi Imparatia Ta, care nu este din lumea aceasta si despre care a proorocit David zicand: "Imparatia Ta este imparatie a tuturor veacurilor si Stapanirea Ta in fiecare neam si neam", pe care si noi proslavind-o iti cantam: Aliluia.

Icosul 9

Graitorul de Dumnezeu si ingerul Dumnezeiesc, Marele Inaintemergator, prezis a fost de Maleahi proorocul, ca numai el, unul, dintre oameni s-a invrednicit, Doamne, ca la botezul Tau sa vada venirea Duhului si sa auda glasul Parintelui, marturisind din ceruri ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, ca sa fie primit propovaduitor al Aratarii Dumnezeiestii Treimi. Acela a marturisit oamenilor intr-o zi de dimineata, zicand: "Am vazut Duhul pogorandu-se din Cer ca un porumbel si a sezut deasupra Lui. Si eu am vazut si am marturisit ca Acesta este Fiul lui Dumnezeu". Iar noi pricepand aceasta marturie, proslavim: Dumnezeiasca Ta Aratare, Hristoase, cantand:
Slava Tie, Dumnezeul Preavesnic, ca esti marturisit de glasul Inaintemergatorului;
Slava Tie, Miel Nevinovat, ca prin aratarea Duhului Sfant esti marturisit din ceruri;
Slava Tie, Putere Preainalta, ca prin deschiderea portilor ceresti deasupra Iordanului ne-ai deschis portile inchise ale raiului;
Slava Tie, vesnica Milostivire, ca prin Botezul Tau ai aratat oamenilor o noua lume;
Slava Tie, Imparatul lumii, care ai vestit pe pamant pace si mantuire;
Slava Tie, Soarele Dreptatii, ca ai stralucit in inimile noastre lumina dreptatii Tale;
Slava Tie, ca prin aratarea Sfantului Duh la botezul Tau, ne-ai invrednicit sa intram cu sufletul curat in cereasca Ta camara;
Slava Tie, ca pe Tatal ceresc la Botezul Tau ni l-ai aratat, ca toti cei ce credem in Tine cu dreptate sa fim fiii Lui;
Slava Tie, ca prin Duh si prin foc ai luminat firea noastra cea innegrita prin pacat;
Slava Tie, ca prin apa si prin Duh ai curatit  prealuminat trupul nostru neputincios si stricat de patimi;
Slava Tie, Dumnezeule, ca aratandu-Te in trup, toata lumea ai innoit in repejunile Iordanului;
Slava Tie, ca luand asupra Ta pacatele lumii, pacatul stramosesc l-ai inecat in apele Botezului;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul 10

Vrand sa mantuiesti firea noastra cea cazuta si saracita, Hristoase Mantuitorule, ai venit la raul Iordan, la pacatosi si la vamesi si ai primit Botezul de la Ioan, ca sa iei asupra-Ti, acolo, in ape, greutatea pacatelor oamenilor si ca un miel al lui Dumnezeu sa fii gata sa mergi de buna voie la jertfa si sa rascumperi pacatele lumii cu scump sangele Tau. Pentru aceasta Te-ai si afundat in apele Iordanului ca, ingropandu-Te acolo, sa Te gatesti pentru botezul mortii, despre care, mergand spre patima, ai zis: "Cu botez ma voi boteza si cat ma chinuiesc pana se vor implini acestea". Pentru care si noi cu multumire iti cantam: Aliluia.

Icosul 10

Imparate Preavesnic, Iisuse Hristoase Tu ai venit la Iordan pentru a Te arata la toata lumea, ca sa dezlegi, ca un Judecator Atotmilostiv, osanda lui Adam cel intai zidit, singur ispitind inimile tuturor sa dai viata noua, oamenilor. Pentru aceasta cu mana luand lopata cea curatitoare, aria intregii lumi cu intelepciune ai curatit-o, despartind, precum pastorul, oile de capre. invredniceste-ne si pe noi, cei botezati in numele Preasfintei Treimi, sa fim mantuiti si asezati de-a dreapta Ta, si bineplacuta sa-ti fie aceasta cantare:
Slava Tie, Arhiereule, ca trecand cerurile prin Botezul Tau pamantul l-ai luminat; Slava Tie, Pastorul cel Mare al oilor/ca la turma Ta ai venit la Iordan;
Slava Tie, ca intemeind pamantul pe ape, l-ai innoit la apele Iordanului cu harul Duhuiui;
Slava Tie, ca intarind cerul a doua oara deasupra apelor, ai zidit un cer nou, Biserica Ta, in apele Botezului Tau;
Slava Tie, Izvorul vietii noastre, ca la izvoarele mantuirii ai chemat pe oamenii Tai insetati;
Slava Tie, Propovaduitorule al vesnicului adevar, ca setea noastra cea duhovniceasca ai potolit-o fara pret si fara argint;
Slava Tie, ca bogat fiind in milostivire, pentru prea multa dragoste Te-ai jertfit pentru noi;
Slava Tie, ca pe noi cei morti in pacate, vii ne-ai facut in apele botezului;
Slava Tie, ca Te-ai ingropat in apele Iordanului, ca si noi sa ne ingropam prin botez intru moartea si invierea Ta;
Slava Tie, caci cu apele Iordanului Te-ai imbracat ca si cu o haina, ca si noi sa ne imbracam cu Tine in hainele luminoase ale dreptatii si curatiei;
Slava Tie, ca peretele, cel din mijloc al vrajbei cu Trupul Tau l-ai daramat, ca si pe noi, cei ce suntem pe mare, departe, sa ne apropii de Tine;
Slava Tie, ca pe toti oamenii i-ai impacat in unul Trupul Tau, ca si pe noi cei straini si pribegi sa ne zidesti in Una si Dumnezeiasca Biserica;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, care in Iordan Te-ai botezat si lumea ai luminat, slava Tie.

Condacul 11

Cantare noua sa-Ti cante Tie, Hristoase, toata faptura, ca din Fecioara Te-ai nascut si in Iordan Te-ai botezat. Oamenii duhovniceste sa se veseleasca, proslavind sarbatoarea stralucitei noastre luminari si, impreuna cu Dumnezeiescul Grigore, sa cantam zicand: "Este timpul innoirii, - sa ne innoim de sus, ziua rezidirii - sa ne imbracam in Noul Adam, ziua luminarii - sa ne luminam Dumnezeieste", ca intru innoirea duhului sa incepem a umbla si cu intotdeauna sa cantam cantarea cereasca: Aliluia.

Icosul 11

Luminoasa si Stralucitoare Lumina esti Hristoase, Lumina Vesnica a unuia Nascut din Tatal! Preacinstitul Tau Trup s-a aprins in mijlocul Iordanului ca un luminator, Tu ai stralucit precum Soarele si ai daruit lumii prin Botezul Tau lumina cea mare si nevazuta a harului si adevarului, luminand pe tot omul ce vine in lume, ca oamenii ce sedeau in intuneric si in umbra mortii sa vada lumina mare si sa mearga dupa ea. Lumineaza-ne, asadar, si pe noi cei ce ratacim in intunericul pacatului, ca, innoindu-ne si urcandu-ne la inaltime cereasca, sa-Ti cantam asa:
Slava Tie, Luminatorul lumii, ca ai venit sa ne botezi cu Duhul Sfant si cu foc; Slava Tie, Mantuitorul celor pacatosi, ca ai binevoit sa ne scoti din adancul pacatului;
Slava Tie, Lumina Cea fara de inceput si Pururea Fiitoare, ca ai curatit intinaciunea sufletelor noastre in apele Botezului;
Slava Tie, Lumina care intrece orice stralucire, ca in stralucirile sfintilor Tai ii luminezi pe cei credinciosi;
Slava Tie, Stralucirea Slavei Tatalui, ca prin aratarea Ta ai izgonit intunericul nevederii;
Slava Tie, Cel ce locuieste intru Lumina cea nepatrunsa, ca prin Botezul Tau a stralucit Lumina vederii de Dumnezeu;
Slava Tie, Lumina din Lumina, ca ai stralucit intru intuneric, ca sa ne curatesti de intunericul pacatelor;
Slava Tie, Soarele Dreptatii Cel ce ne-ai vestit noua dimineata mantuirii, intru lumina faptelor bune invata-ne pe noi;
Slava Tie, Lumina Cea Neinserata, care a stralucit la Iordan, intru lumina Ta straluceste-ne Lumina cea neapusa a Sfintei Treimi;
Slava Tie, Chipul Cel Prealuminos al Tatalui, da-ne viata cea minunata si neimbatranitoare in baia nasterii din nou;
Slava Tie, Biruitorul mortii, din vsnica moarte izbaveste-ne pe noi;
Slava Tie, incepatorul vietii, indrepteaza-ne pe noi la viata vesnica;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul 12

Harul Dumnezeiesc si mantuitor s-a aratat astazi tuturor oamenilor in Botezul Tau, Hristoase, Mantuitorule; caci ai venit la Iordan, Unule, sa curatesti pacatele oamenilor si sa zdrobesti capetele balaurilor ce se incuibasera acolo, daruind harul botezului care dezleaga sufletele si trupurile noastre. Ca noi cu smerenie si sarguinta sa alergam ia preacuratul izvor si sa scoatem apa vietii, ca harul Duhului si darurile tainice si Duhul cunoasterii se dau in chip nevazut tuturor celor ce o scot cu credinta, Mantuitorule, ca toti sa-Ti cante cu multumire: Aliluia.

Icosul 12

Cantand, Hristoase, Aratarea Ta Mantuitoare, proslavim toti Botezul Tau de la Ioan, in apele Iordanului, ne inchinam negraitei Tale ingaduinte fata de omul cazut si credem cu Inaintemergatorul, ca Tu cu adevarat esti Mielul lui Dumnezeu, care ai luat asupra Ta in apele Iordanului, pacatele a toata lumea, ca sa le speli si sa le rascumperi cu Preacurat Sangele Tau. Pentru aceasta ne rugam Tie: poarta si nenumaratele noastre pacate si nu ne lipsi pe noi in aceasta mare si luminata zi sa-Ti cantam cu multumire si inima curata unele ca acestea:
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, ca ne-ai stralucit in apele Iordanului lumina spre luminarea intregii lumi;
Slava Tie, Preavesnic Dumnezeu, ca ne-ai aratat in Botezul Tau mare har si iubire pentru toti oamenii;
Slava Tie, Mantuitorul celor rataciti, ca ai venit sa cauti in repejunile Iordanului pe cei pierduti pe cale;
Slava Tie, Biruitorul mortii, ca ai binevoit sa daruiesti viata noua si curata nu dupa trup, ci intru innoirea duhului;
Slava Tie, Stapanul vietii si al mortii, ca ai tocit boldul mortii si prin Aratarea Ta ne-ai daruit viata nesfarsita;
Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, ca prin Botezul Tau cerul si pamantul s-au veselit pe malurile Iordanului;
Slava Tie, Imparatul celor ce imparatesc, ca imparatia lumii acesteia de aici incepe sa odrasleasca in Imparatia Ta;
Slava Tie, Doamne al celor ce stapanesc, ca cerurile astazi se deschid tuturor celor ce vor sa se mantuiasca si toata firea noastra incepe sa se curateasca;
Slava Tie, Mantuitorul nostru, ca ai venit la Iordan sa ne mantuiesti pe noi nu dupa faptele dreptatii, ci dupa mare mila Ta;
Slava Tie, Hristoase Dumnezeule, ca ai sfintit firea apelor; adapa si sufletul cel insetat cu apa cucerniciei, dupa mare mila Ta;
Slava Tie, Fiule, Unule Nascut si Cuvantul lui Dumnezeu, hraneste inima mea cu aratarea cuvintelor Tale;
Slava Tie, Dumnezeule Atotputernic, care singur faci minuni, aprinde sufletul meu cel rece cu intelegerea minunilor Tale;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul 13

Doamne Isuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai venit la Iordan ca sa ridici pacatele intregii lumi, primeste aceasta neinsemnata rugaciune ce Ti-o aducem din toata inima si ne lumineaza pe noi, cei ce sedem in intunericul pacatelor, cu mantuitorul Tau Botez primit de la Ioan, ca sa ne mantuim prin Tine de bolile sufletesti si trupesti, sa incepem a pasi drept intru innoirea vietii si sa-Ti cantam cu toti sfintii: Aliluia (de trei ori)
Apoi se zice Icosul 1 :"Veniti in graba astazi...", si Condacul 1: "Pe Tine, Imparatul cerului...".

Rugaciune la Botezul Domnului

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule nascut din Tatal mai inainte de toti vecii, Lumina din Lumina, care luminezi toate, care nestricat Te-ai intrupat din Preasfanta Fecioara Maria si ai venit in lumea aceasta pentru mantuirea noastra. Tu insa nu ai rabdat sa vezi neamul omenesc muncit de diavolul si pentru aceasta in luminata zi a Dumnezeiestii Tale Aratari ai venit la Iordan la pacatosi si la vamesi ca sa Te botezi de la Ioan, fara de pacat fiind, ca sa implinesti toata dreptatea si sa speli in apele Iordanului pacatele intregii lumi si, ca un Miel al lui Dumnezeu, sa le iei asupra Ta si sa ne mantuiesti cu Cinstit Sangele Tau.

Pentru aceasta Te-ai afundat in apele Iordanului, ai deschis cerul cel inchis de Adam si Duhul Sfant a venit peste Tine ca un porumbel. Tu ai luminat si ai indumnezeit firea noastra si Dumnezeiescul Tau Parinte Ti-a vestit bunavoirea Sa, pentru ca ai implinit voia Lui si ca un om ai primit pacatele si spre junghiere Te-ai gatit, dupa cum Tu insuti ai grait: "Pentru aceasta Ma iubeste Tatal, pentru ca Eu imi pun sufletul, ca iarasi sa-L primesc" si, astfel, in aceasta prealuminata zi, Tu, Doamne, ai pus inceputul mantuirii noastre.

Pentru aceasta toate puterile ceresti se bucura si toata faptura se veseleste, asteptand slobozire din stricaciune zicand: "A venit luminarea, s-a aratat harul si izbavirea, lumea se lumineaza si oamenii se umplu de bucurie. Sa se veseleasca acum cerul si pamantul si toata lumea sa se bucure, raurile sa salte, izvoarele, lacurile, adancurile si marile sa dantuiasca, ca prin Dumnezeiescul Botez astazi s-a sfintit firea lor. Sa se bucure astazi si adunarea oamenilor, ca firea lor capata astazi starea cea dintai si toti sa cante cu bucurie: Este timpul Aratarii lui Dumnezeu.

Veniti cu mintea la Iordan sa vedem priveliste mare: Hristos vine spre Botez, Hristos vine la Iordan. Hristos ingroapa in apa pacatele noastre. Hristos merge sa caute oaia cea ratacita si o gaseste si o duce in rai". Aceasta taina Dumnezeiasca pazind, iubitorule de oameni, Doamne, invredniceste-ne pe noi, cei ce insetam dupa glasul Tau, sa venim la Tine, Izvorul cel pururea datator de viata, sa scoatem apa harului Tau si iertarea pacatelor si sa traim in veacul de acum in curatie si feciorie, in dreptate si cucernicie, asteptand nadejdea cea fericita si aratarea slavei Tale, a Marelui Dumnezeu si Mantuitorului nostru, pentru ca nu ne mantuiesti numai dupa faptele noastre, ci cu marea Ta milostivire si cu innoirea Sfantului Tau Duh, in baia nasterii din nou, ca indreptati cu harul Tau sa fim mostenitori ai vietii vesnice in Imparatia Ta, unde ne invredniceste sa slavim, impreuna cu toti sfintii, Preasfantul Tau Nume cu Parintele Tau fara de inceput si cu Preasfantul si Bunul si de Viata Facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.