Sfanta Cuvioasa Parascheva

  Sfanta Parascheva este o sfanta mult iubita de crestini. Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi, alaturi de Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov din Bucuresti, este cea mai iubita sfanta din Romania, mari daruri si minuni revarsand peste credinciosii pamantului nostru si peste granite. Insa aceasta sfanta nu este singura cu acest nume. Calendarul Bisericii mai pomeneste, alaturi de Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi, inca alte cateva sfinte omonime.

Adevarat este si faptul ca o rugaciune inchinata "Sfintei Parascheva" se inalta si aduce mult rod, chiar daca icoana in fata careia se aduce rugaciunea nu infatiseaza sfanta la care ne gandim. Domnul cunoaste evlavia si inima simtitoare a crestinului rugator, daruind cele de folos dupa inima omului, iar nu dupa masura cunostintelor mintii.

  Spre exemplu, pun inainte o intamplare relatata de Parintele Paisie Aghioritul, vazuta de el insusi. "Cand eram incepator la Manastirea Esfigmenu, Cuviosul batran Dorotei mi-a povestit ca la bolnita venea si ajuta un batranel cu atata simplitate incat credea ca Inaltarea este o mare Sfanta, si, cand se ruga cu metaniile, zicea: "Sfanta inaltare, roaga-te pentru noi!" Intr-o zi a venit la bolnita un frate bolnav si deoarece nu exista nici o mancare mai intaritoare, batranelul a coborat repede-repede scarile, a mers la subsol si de la fereastra ce privea spre mare, intinzandu-si mainile a spus: "Sfanta mea inaltare, da-mi un pestisor pentru fratele!" Si, o minune!, un peste mare a sarit in mainile lui. L-a luat foarte firesc si bucuros l-a pregatit, ca sa intareasca pe fratele."

Cu toate acestea, se cade sa cunoastem bine sfintii in care se odihneste Dumnezeu, pe fiecare dupa nevointa lui, pe fiecare cu lucrarile lui minunate, pe fiecare cu Moastele si cu rugaciunile lui.

Numele de "Parascheva", intalnit sub mai multe variante asemanatoare sau derivate, este atribuit mai multor sfinte ale Bisericii lui Hristos. Drept aceea, pentru o mai buna diferentiere a acestor sfinte "Parascheva", sa le enumeram, pe scurt, si pe celelalte.Astfel, avem urmatoarele sfinte: Sfanta Parascheva, martirizata in timpul imparatului pagan Nero, la 26 februarie; Sfanta Parascheva - Piatnita, martirizata in timpul lui Diocletian, la 28 octombrie 304, Sfanta Parascheva de la Polotc, numita, in Apus, Praxeda, fiica cneazului Vasile Rogvolod, care a trait in secolul al XIII-lea si a fost martirizata la Roma.

    Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi, alaturi de Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov din Bucuresti, este cea mai iubita sfanta din Romania, mari daruri si minuni revarsand peste credinciosii pamantului nostru si peste granite.

Sfanta Cuvioasa Parascheva cea Noua s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol. Se spune ca pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: "Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o face sa-si daruiasca hainele sale saracilor.

Dupa o vreme se retrage in pustie. Urmand sfaturile unor vietuitori alesi, se indreapta spre tinutul Pontului, oprindu-se la Manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va ramane cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.Din putinele stiri privitoare la viata ei, aflam ca intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, un inger i-a spus, in vis, sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam scrie in Cazania sa: "Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit." Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Aici, impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a dat sufletul.

A fost ingropata ca o straina. Potrivit traditie se spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo, a rugat pe niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala crestineasca. Sapand deci o groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit si plin de mireasma. Cu toate acestea, au pus alaturi de ea si trupul corabierului. Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis o imparateasa, sezand pe un scaun luminat si inconjurata de ingeri, iar unul dintre acestia il mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar imparateasa pe care o vazuse in vis " si care nu era alta decat Cuvioasa Parascheva " i-a poruncit sa ia degraba trupul ei si sa-l aseze undeva la loc de cinste.

Credinciosii au inteles ca este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormant si l-au asezat in Biserica Sfintii Apostoli din Epivat. Indata au avut loc vindecari minunate in urma rugaciunilor care se faceau langa cinstitele sale moaste.

    Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi este cel mai des confundata cu Sfanta Parascheva cea Veche, martirizata in timpul imparatului Antonin Piul. Cunoscuta si drept "Sfanta Mucenita Paraschevi", ea este pomenita in calendar la 26 iulie. Bisericile ce pretind ca detin moaste ale Sfintei Parascheva, detin, de fapt, particele din moastele acestei Cuvioase Mucenite, foarte cinstita de catre greci.

Spunem cele de mai sus in virtutea faptului ca, dupa cum se stie, Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iasi, pomenita la 14 octombrie, se afla intregi, in Catedrala Mitropolitana din Iasi, in panza pecetluita de Sfantul Mitropolit Varlaam si domnitorul Vasile Lupu, in 1641, pecetluire facuta cu blestem spre a nu se atinge nimeni spre a le imparti.

Sfanta Mucenita Filofteia, o sfanta de numai 12 ani martirizata la doar 12 ani de tatal sau

    Pe 7 decembrie, Biserica Ortodoxa o praznuieste pe Sf. Mucenita Filofteia, o sfanta de numai 12 ani. Aceasta a trait in sec. al XIII-lea, in sudul Dunarii. Nu se stie cu exactitate daca provenea din neam de romani sau de bulgari. Moastele sale se afla, de la sfarsitul sec. al XIV-lea, la Curtea de Arges. In sedintele Sinodului BOR din 1950, s-a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia de la Arges. Numele sau se traduce prin "iubitoare de Dumnezeu".
    Din informatiile cu privire la viata sa, cunoastem ca una din indatoririle Filofteiei era aceea de a-i duce mancare tatalui ei, care muncea la camp. Insa, Filofteia intalnea in drum multime de saraci si, fiind milostiva impartea din ea saracilor, atragand nemultumirea si reprosul parintelui. Intr-una din zile, tatal descopera fapta ei si orbit de furie scoate barda pe care o avea la el si o loveste pe fata. Tanara Filofteia a fost grav ranita la un picior. In urma acestei rani si-a incredintat sufletul Domnului, la varsta de doar 12 ani.

                    Aducerea moastelor la Curtea de Arges
   

Istoria arata ca moastele Sfintei Filofteia au fost duse initial la Tarnovo, unde au ramas pana in anul 1393. In acel an, Taratul bulgar a fost ocupat de turci, care au si ars orasul. Pentru a le feri de profanare, moastele au fost duse la Vidin, unde au stat putin timp, probabil pana in 1396. Dupa infrangerea armatelor crestine la Nikopole, crescand amenintarea turca, moastele au fost oferite domnitorului Tarii Romanesti, Mircea cel Batran (1386-1418). Acesta le-a asezat in vechea ctitorie domneasca, cu hramul "Sf. Nicolae", de la Curtea de Arges, pe atunci catedrala mitropolitana. In acest fel se explica si alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat dupa ziua hramului). Dupa construirea noii biserici de catre Neagoe Basarab, sfintita la 15 august 1517, moastele au fost asezate aici a doua zi, cand s-a facut si proclamarea canonizarii Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).

Moastele au ramas la Curtea de Arges pana in 1893, cand, din cauza starii avansate de degradare a bisericii, au fost mutate in bisericile "Sf. Gheorghe" si "Adormirea Maicii Domnului" - Olari, din aceeasi localitate. In timpul primului razboi mondial, datorita mutarii frontului in apropierea acestei localitati, moastele au fost duse in paraclisul Manastirii Antim din Bucuresti. Dupa terminarea razboiului, au fost readuse la Curtea de Arges, iar din 1949 se afla in paraclisul acestei manastiri.

Moastele Sfintei Filofteia sunt intregi, intr-o racla de argint aurit. Exista un blestem prin care sunt afurisiti (blestemati) cei care ar indrazni sa instraineze fragmente din Sfintele Moaste: "Cosma, Milostiv Bogin - cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop Mitropoliei Ungrovlahiei, fiindca ne instiintam smerenia Noastra ca din Sfintele Moaste ale Sfintei Mucenite Filoteii, ce se afla in Biserica Domneasca din orasul Argesu, s-ar fi risipindu in mici particele, iata dar, poruncim cuviosiei tale, Arhimandrite chir Partenie, igumen Argesului, sa le pecetluiesti intr-un saculetu de bogasin nou, lasandu-i afara numai mana cea dreapta pentru sarutarea norodului. Si asa pecetluite sa le asezi in sicriu. Si sa stie fiescare sa se fereasca a nu cuteza sa ciupeasca, cat de putin din sfintele moaste, ca am pus blestem asupra cui a cuteza a se atinge sa ia. Intr-aceasta si chip sa urmezi! Si sa fii blagoslovit! 1791, mai 10." (Mitropolitul Cosma Popescu al Ungrovlahiei 1787-1792)

                        Sfanta Filofteia in traditia populara

Sfanta este considerata ocrotitoarea copiilor si a tinerilor, si in special a fetelor, pe care le ajuta sa se casatoreasca si sa aiba o viata linistita. In traditie, Sfanta Filofteia este o sora indepartata a Sfantului Ilie. Astfel, ea mai este numita si "aducatoarea de ploi". Istoria consemneaza mai multe procesiuni cu moastele Sfintei pe timp de seceta, iar traditia spune ca prin mijlocirea ei in fata lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate. 

Nu ne lepada,Maica Domnului,pe noi robii tai !

           Preasfântă şi Preanevinovată Maică Fecioară, nădejdea creştinilor şi adăpostirea păcătoşilor! Apără-ne pe toţi cei ce în necazuri alergăm la Tine, auzi suspinurile noastre, pleacă urechea Ta la rugăciunea noastră. Stăpână şi Maica Dumnezeului nostru, nu trece cu vederea pe cei care cer ajutorul Tău şi nu ne lepăda pe noi, păcătoşii, înţelepţeşte-ne şi ne învaţă, nu te depărta de la noi, robii Tăi, pentru cârtirea noastră. Fii nouă Maică şi Ocrotitoare, ne predăm milostivului Tău Acoperământ. Îndreaptează-ne la o viaţă lină şi fără de gâlceavă, ca să ne plângem păcatele noastre. O, Maică Marie, Preabuna şi Grabnica noastră Apărătoare, acoperă-ne cu mijlocirea Ta. Apără-ne de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, îmblânzeşte inimile oamenilor răi care se ridică împotriva noastră
        O,Stapana ,Imparateasa Cereasca ,TU imi esti Maica si nadejdea ,TU imi esti speranta si scaparea mea ,acoperamantul ,apararea si ajutorul meu.
IMPARATEASA mea cea prea buna si grabnic ajutatoare ,acopera-ma cu rugaciunea TA pe mine care am calcat poruncile FIULUI si DUMNEZEULUI TAU!
       O, Maica Domnului şi Ziditorului nostru! Tu, Ceea ce eşti rădăcina fecioriei şi neveştejita floare a nevinovăţiei şi curăţeniei, trimite-ne ajutor nouă, celor neputincioşi şi învăluiţi în patimi trupeşti şi rătăciri ale inimii. Luminează ochii noştri sufleteşti, ca să vedem calea adevărului lui Dumnezeu. Întăreşte cu harul Fiului Tău, voinţa noastră neputincioasă spre împlinirea poruncilor, ca, fiind izbăviţi de orice necaz şi năpastă cu preaminunata Ta apărare, să fim îndreptăţiţi la straşnica judecată a Fiului Tău, Căruia Îi înălţăm slavă, cinste şi închinăciune acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Acatist la Rugul Aprins al Născătoarei de Dumnezeu (realizat de Pr. Daniil Sandu Tudor)

 

Auzind pe părintele Ciprian Negreanu vorbind așa de frumos de acatistul Rugului Aprins, dedicat Maicii Domnului, îl publicăm și noi cu bucurie pe site, pentru a-l primi în rugăciunile voastre. Iată mai jos spusele părintelui:

„Acatistul Rugului Aprins al lui Daniel Sandu Tudor, este cea mai frumoasă, cea mai deplină, cea mai bine aleasă limba românească folosită în afară de Steinhardt, de Jurnalul Fericirii, bine… şi de câţiva poeţi mari pe care îi avem, în frunte cu Mihai Eminescu.

Dar ca şi rugăciune nu cred că este în limba română rugăciune mai frumoasă scrisă… şi ca limbă română, şi ca înţelesuri teologice şi ca profunzime decât Acatistul Rugului Aprins al poetului, scriitorului, teologului Daniel Sandu Tudor, mort la Aiud, ca ieroschimonah. El era deja monah şi era schimnic, la Aiud în anul ‘62 sau ’63 şi îngropat într-un cimitir comun, nu se ştie unde este el, dar a murit pentru Hristos şi acolo la un moment dat, între icosele şi condacele acestui acatist, el zice: “Arcade doritului Mire”, vorbeşte despre întâlnirea dintre noi şi Dumnezeu şi zice “Arcade doritului Mire“ şi el vorbeşte despre arcadele acestea, de bolţi, că de loc de întâlnire dintre noi şi Dumnezeu, dar de fapt, el se referă la un lucru foarte… de fapt, tot trupul omenesc, el dă de înţeles acolo, că tot trupul omenesc este o arcadă de întâlnire cu Hristos, cu Mirele. Adică, ochii sunt sub aceste arcade rotunde, ei sunt pentru întâlnire şi pentru bucurie cu celălalt, dar în primul rând pentru a-L primi pe Mirele cu M mare, de a vedea în spatele lucrurilor şi în spatele a tot ce se întâmplă, pe Dumnezeu, şi de a-L putea detecta şi de a-L putea cunoaşte şi de a ne uni cu El.”

Iată și acatistul:

Condacul 1

Cine este Aceasta, ca zorile de albă şi curată?
E Împărăteasa rugăciunii, e rugăciunea întrupată.
Stăpână Porfirogenetă şi Doamnă a dimineții,
Logodnica Mângâietorului, Preschimbător al vieţii,
spre Tine noi alergăm, arşi, mistuiţi de dor!
Ia-ne şi pre noi părtași ai sfântului munte Tabor.
Şi fă-Te şi nouă
umbră şi rouă,
Tu, adumbrirea de har,
să-şi afle firea
noastră înnoirea
dintru plămadă de har.
Ca să-Ţi strigăm cu toată făptura
într-o deplină închinăciune:
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârșită rugăciune.

Icosul 1

Cincizeci veacuri, să-mplinească
prin Avraam și prin David,
spiţa Ta proorocească
cerurile a obosit
cu lacrimi şi plecăciune;
hărăzind neprihănit
carnea Ta din rugăciune, vajnic Rug nemistuit.
Focul Sfânt în Tine cântă
ca-ntr-o floare de slăvire.
Firea prin Tine cuvântă
dorul ei de izbăvire.
Şi eşti Doamnă Ipostasul
laudelor suprafireşti;
încât noi prinşi de extazul
dragostei dumnezeieşti
aşa să ne sune glasul:

Bucură-Te, rod învăluit cu sinaitic soroc;
Bucură-Te, Tu ce-ai zămislit Zălogul de foc;
Bucură-Te, vohod de Scripturi al Unicului-Cuvânt;
Bucură-Te, muzical organ al Duhului Sfânt;
Bucură-Te, meşteşugul ceresc de mânecată mântuire;
Bucură-Te, filosofia cea vie de dreaptă îndumnezeire;
Bucură-Te, rug al răpirii cum altul nu se mai poate;
Bucură-Te, unitate şi salbă a simboalelor toate;
Bucură-Te, strună şi sunet, arcuş şi alăută;
Bucură-Te, trup şi întrupare de veselie neîncăpută;
Bucură-Te, încântare ce ai învins a Lumii deşertăciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 2-lea

Precistă prea-mângâioasă,
Doamnă Pruncă Cuvioasă!
Cu străina cuviinţă a cuvântului Tãu cald
şi chemarea cu priinţă dintru a minţii rugăciune,
cea dintâi Tu ai intrat la pristolul de minune,
sfânta-sfintelor din om, locul nostru de smarald.
Cu îndrăznită înţelepciune,
Tu ai spart cercul robirii, cerc de moarte, cerc de somn
biruind blestemul firii, greul vieţii noastre domn,
prin puterea curăţiei, pentru care pururea
Celuia ce ni Te-a dat să-I rostim înflăcărat: Aleluia!

Icosul al 2-lea

Fecioară a neînseratului veac,
Sfântă Maică a Luminii!
Ascultă-ne şi pre noi cei din păcat,
netrebnicii fii ai tinii!
Preablândă, bună, preasfântă Fecioară
polata Domnului Iisus!
dezleagă-ne blestemul ce ne-nzăvoară
deschide-ne „calea de sus”.
Ca prin aprinsă descoperire,
arcana doritului Mire
Şi noi să putem aşijderi cânta
aşa cum Moise, dezlegat de sanda,
cu faţa în văpaia de rug,
fierbinte de har Ţie Îţi striga
unele ca acestea-n amurg:

Bucură-Te, tulpină de lumină a Rugului nemistuit;
Bucură-Te, pridvorule de smirnă prin care Dumnezeu S-a ivit;
Bucură-Te, inel al unui foc ce-i mai presus de cer;
Bucură-Te, dezlegare care topeşti tot lăuntricul ger;
Bucură-Te, toiag cu floare întru a inimii călătorie;
Bucură-Te, fir de răcoare izvorât în lăuntrica pustie;
Bucură-Te, parafă de jar până în suflet pătrunsă;
Bucură-Te, zăpadă a minţii de nici o patimă ajunsă;
Bucură-Te, măsura a opta a împărăţiei din noi;
Bucură-Te, învăţătură scoasă din bucuria de apoi;
Bucură-Te, mirare sărutată cu duhovnicească minune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 3-lea

Peste veacuri, Fecioară, eu Te aud,
prin gura lui Isaia proorocul de jar.
Şi-n cerul Scripturii vorba Ta sună
cu toate înălţimile de dar:
„Că, iată, prunc ni se va naşte
şi un fiu nouă s-a dat.
Pe umăr cu semnul stăpânitor
iar Numele Lui: Minunat,
Îngerul Marelui Sfat, Dumnezeul cel biruitor,
Domnul păcii depline şi Părinte al veacului viitor”.
Acesta e Numele Lui,
Numele celor cinci cuvinte,
Sfânt numele Domnului
pe care Iisus îl va purta.
Suflete al meu, ia aminte,
cu toţii să putem striga: Aleluia!

Icosul al 3-lea

Dintr-o Maică de-a pururi Fecioară
aşa S-a zămislit, S-a întrupat,
Cel ce a păzit nevătămat
trupul Rugului de pară.
Cuvânt de rostit S-a făcut
Numele Domnului de slavă
Dumnezeul cel nevăzut
ce-n inima focului s-a ghicit,
Faţa Frumuseţii cereşti
Chipul cel nemărginit
pre Sine S-a încăput
cu măsură S-a măsurat
şi aievea Cel nenumit
aci, printre noi, S-a arătat
în biruitor smerit
călare pe o asină.
Cercaţi dar, şi voi, calea Numelui de Lumină
Călătoria cea preaînaltă.
Şi de la moarte la viaţă veţi trece
cu firea îndumnezeită,
ca toţi să cântăm laolată
limpede şi fără ispită:

Bucură-Te, temeiul prin care şi în noi Dumnezeu Se încape;
Bucură-Te, putere prin care plutim cu Iisus peste ape;
Bucură-Te, milostivire, prin care Hristosul ni S-a dăruit;
Bucură-Te, umblare prin care Aminul în noi a venit;
Bucură-Te, răgazul în care Logosul în noi Se ascultă;
Bucură-Te, pătrundere şi împăcare cu firea noastră tăcută;
Bucură-Te, blândeţe prin care ajungem Emanuelului frate;
Bucură-Te, Călătorie prin care Duhul în sânge ne bate;
Bucură-Te, însingurare în care Cerul din inimă izbucneşte;
Bucură-Te, limpezime în care îngerul în trup ni se urzeste;
Bucură-Te, curăţie prin care Numele de slavă e în lume;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 4-lea

Cum să aflăm odihna de la gânduri?
Maică Fecioară, Preasfântă Fecioară!
Cum să ne rupem de-ale patimilor rânduri,
necovârşitele ispite ce ne-nfăşoară?
Fă-Te, Tu, nouă „zicerea” râvnită,
„măiestria cea bună a-nduhovnicirii”.
Cu ea să ne biruim firea robită,
până în scrumul despătimirii.
Şi furaţi întru Tine, „Apatie luminoasă”,
să putem şi noi ridica
dintr-o laudă întreagă şi nemincinoasă
un psaltiric şi adevărat: Aleluia!

Icosul al 4-lea

Aprinsă floare a necovârşitei Văpăi,
De Dumnezeu Născătoare.
Tu chip al păcii văzut în foc într-un ocol de răcoare,
apleacă-te acum, Preabună, peste noi.
Şi sub blânda Ta îndurare,
darnic ne dă să putem afla,
darul cel rar al Sfântului Fior,
răsuflul cel larg al odihnitului zbor,
din pieptul Porumbiţei de argint,
pe care şi Împăratul prooroc o vedea
pe culmile Vasanului plutind.
Şi ne trece în făptură, fiecãruia în parte
acest aprins tain de bunătate
rupt chiar de la suflarea Ta.
Şi ne pune pe buzele noastre întinate
măsura pâlpâirii celei curate
ca să-Ţi putem învăpăiaţi cânta:

Bucură-Te, salt isihast cu zbor de binecuvântare;
Bucură-Te, rãsuflul cel cast de paşnică înfiorare;
Bucură-Te, lancie de cuvânt în cugetatul văzduh;
Bucură-Te, întoarcere cu avânt a porumbiţei de duh;
Bucură-Te, zare arcuită cu heruvimice aripe;
Bucură-Te, vecie oprită în încăperea unei clipe;
Bucură-Te, vâslă uriaşă întru suişul cel ales;
Bucură-Te, sorbire a cerului, cu subţiatec înteles;
Bucură-Te, fântână acoperită cu unduiri de Apă Vie;
Bucură-Te, căldură iscusită crescută din Filocalie;
Bucură-Te, măiestrită aflare a tâlcului de-nchinăciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 5-lea

„Foc am venit să cobor pre pământ”,
zice Hristos cu arzător cuvânt.
Şi Preacurată, furtuna dragostei Lui
să ne aprindă cu tot răscolul pârjolului
şi să ne umple de lumină nemăsurat
ca pre Tine, fecioară, care L-ai purtat.
Dragostea Lui să ne fie de nelipsit
cu Numele de slavă de suflet lipit,
Şi cu fiece fir smerit de răsuflare
să se aprindă în noi a Numelui chemare,
Să ne ardem de pară în Dumnezeu
din toată dragostea Numelui Său.
Şi-nvăpăiaţi de sărbătoare în Domnul aşa
ca flăcările dragostei să strigăm: Aleluia!

Icosul al 5-lea

De la Tine înţelegem Fecioară,
Stăruinţa cea neînţeleasă,
şi puterea pomenirilor line,
din ruga smerită şi ştearsă.
Da, firea apei e moale;
a pietrei – nespus de vârtoasă.
Dar ulciorul de deasupra de piatră
cu prelingerea lui din atârnare,
prin picul boabei de apă,
găureşte piatra cea tare.
Fecioară, stăruieşte, aşadar,
şi peste a noastră împietrire.
Şi biruieşte-ne cu picurul de har,
ca să-Ţi cântăm în imn de slăvire:
Bucură-Te, îndrăzneala gingăşiei din „zicerea” Sfântului Nume;
Bucură-Te, ulcior al picăturii cu stăruinţă anume;
Bucură-Te, statornicie luminoasă din piatra albă a Domnului;
Bucură-Te, fagure preadulce a lui Iisus Fiul Omului;
Bucură-Te, cuib de gând, cel al Hristosului meu;
Bucură-Te, împărtăşanie de cuvânt din chemarea lui Dumnezeu;
Bucură-Te, revărsare de mireasmă pe care Fiul ne-o dă;
Bucură-Te, mătania cea în fir a lui „miluieşte-mă”;
Bucură-Te, iureş ce mă răpeşte şi pre mine păcătosul;
Bucură-Te, noian de pomenire care-şi sporeşte prisosul;
Bucură-Te, harică depănare a unei grăiri de minune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 6-lea

Fecioară Preasfântă, în faţa Ta
pururi, peste veac de ruşine, se vor da
cugetarea şi ritorii înţelepciunii.
Că Tu eşti sigiliul nestricăciunii,
Poartă – pentru cei isteţi – încuiată,
şi oglindă vie de trăirea minunii.
Tu cunoşti cã viaţa nu ne-a fost dată
să fie numai răstălmăcită.
Că ea se cere cu mult mai bogată
decât să fie numai trăită.
Ea e a Minţii de dincolo de gând şi de loc,
de dincolo de şirul clipelor dăinuirii.
E vădirea unui cer lăuntric de foc,
peste fântânile inimii şi-nfăptuirii.
E a Cuvântului lumii ce pentru ea se vrea
cale şi întrupare spre veşnic: Aleluia!

Icosul al 6-lea

Fecioară şi Maica noastră Curată!
Tu eşti într-adevăr trezia,
voinţa frunţii, în mir adunată,
ochiul cel dinlăuntru deschis
în rotundul zărilor toate,
inimă cu centrul învins
de străvezimea stărilor curate.
Tu eşti cea mai dreaptă luare-aminte,
care uneşti în puterea agerimii, dincolo de cuvinte,
într-un fulger al minţii:
ascuţimea gândului de gheaţă,
cu arsura iureşului de viaţă,
caldul şi recele puse-n cruce,
care pe Înţelesul cel înalt Îl aduce.
Dar trezia aceasta e trezie de prunc,
clară cheie de adânc
cu repeziş iute şi străin,
ce cu nimic nu clinteşte sufletul Tău cel lin;
ci, dimpotrivă, Îţi dă sfânta mare simplitate,
de care noi pururea ne uimim
şi faţă de care, pe cât se poate, ne plecăm
întreaga suflare să-Ţi cântăm:

Bucură-Te, cruce a înflăcărării şi agerimii alesului;
Bucură-Te, osia cerului cu luceafărul înţelesului;
Bucură-Te, spargerea gândurilor cu al lor zădarnic stup;
Bucură-Te, oglindirea cea nevăzută, de dincolo de trup;
Bucură-Te, cleştarul cel mai dinlăuntru al sufletului meu;
Bucură-Te, străpungerea strălucită a pomenirii lui Dumnezeu;
Bucură-Te, psaltirion al inimii sub arcuş de gând;
Bucură-Te, strigăt de cinci strune tot una zicând;
Bucură-Te, muzică negrăită a celei de-a doua naşteri;
Bucură-Te, înălţime unică a desăvârşitei cunoaşteri;
Bucură -Te, logodnă la Numele cel de Înţelepciune;
Bucură-Te, Mireasã urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 7-lea

La iscusinţa Ta cea sfântă, Maică, noi venim,
sub palmele Tale sã ne primenim.
Fiindcă la slăvita nuntă a Marelui Mire
e cerută o grijă de întreagă neprihănire.
Nu e îngăduită necurăţia ochilor şi a hainelor.
Nimeni dar, dintre cei ce sunt „ne-nvăţaţii tainelor”,
de unele ca acestea să nu se atingă.
Cine va lăsa porcii din mărgăritare să se hrănească
şi în vasele sfinte câinii să lingă?
Îndemnarea ca şi primirea este numai duhovnicească,
Numai de la Tine, Maica noastră cerească.
Vino, dar, suflete smerit, împăcat şi curat,
Şi aşa cu toţi laolaltă ne vom avânta
din bucuria cea curată şi întreagă a unui Aleluia!

Icosul al 7-lea

Prea-sfântă, prea-mărită, prea-frumoasă,
prea-filocalică Mireasă!
A nimburilor toate Împărăteasă!
Tu eşti Maica binevoitoare
şi dăruitoare
a tuturor celor sfinte;
zestrea cea vie a bunelor haruri,
celor din Taine, celor din Daruri,
din odoare, din palme şi din cuvinte.
Eşti Marea Predanie îmbietoare
şi mult strălucitoare
a toată Iconomia de binecuvântări,
ca un policandru cu şapte lumânări
înaintea Marelui Tron dumnezeiesc
pentru care toţi îngerii şi sfinţii Te preamăresc:

Bucură-Te, blagoslovenie pascală a împlinirilor noi;
Bucură-Te, vârtute patriarhală în creştet pusă peste noi;
Bucură-Te, înfiere iscusită spre îndumnezeirea tuturor;
Bucură-Te, scumpătate dăruită cu-atingere de har curăţitor;
Bucură-Te, lumină miruită peste minţile cele smerite;
Bucură-Te, hărăzire cumplită de puteri sufleteşti negrăite;
Bucură-Te, sporire vitează ce se dă inimilor întemeiate;
Bucură-Te, unire în cuget a toate Bisericile împăcate;
Bucură-Te, adevăr de safir întru simţirea noastră încrustat;
Bucură-Te, sechină însufleţită ce ne dai liniştea de Sabat;
Bucură-Te, voroava înveşnicită peste tăcerea de minune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 8-lea

Împărăteasă, Doamnă Preasfântă,
Maică neispitită de nuntă,
Tu eşti singura inimă de om întru care nescăzut
Numele de mărire cântă,
din tot rostul lui cel viu şi neprefăcut.
Cununa laudelor o ai pentru aceasta Preacurată
fiindcă în Tine doar, ca niciodată
inima omului,
cu inima Domnului
au bătut şi bat laolaltă.
Rugăciunea ca un ornic al gândului şi al cerului
curge la lăuntrul Tău
şi se-ngeamănă cu limpedea ectenie a misterului
lângă dragostea lui Dumnezeu.
O, Tu, Căruţă de Lumină neîntinată
ne-ntrecută, ne-nserată!
Îmbunează-ne şi pre noi cu darurile inimii, Binecuvântată!
Şi aşa înzestraţi şi vrednici,
ca unei Biserici,
din toată fiinţa Ţie ne vom da
ca drept şi sfânt să putem cânta: Aleluia!

Icosul al 8-lea

Maică a Domnului, Inimă de Lumină,
Maică a Domnului, Inima pământului,
Maică a Domnului, Inimă fără vină,
Maică a Domnului, Inima Cuvântului!
Cãtre Tine râvnim ruşinaţi şi scăzuţi
cu sufletul apus şi genunchii frânţi,
Că de atâta pacoste de păcat,
inima ni s-a învârtoşat
cum e steiul cremenii albastre, mohorâtă nespus.
„Lăsatu-ne-a pe căile minţii noastre
Domnul să umblăm.”
Ne atârnă prin pâclă gândul răpus.
Dar, iată, acum către Tine ne plecăm
Maica lui Iisus,
îmbrăţişează-ne ca pre nişte pietre ale vieţii
dornice de izvoarele dimineţii
dimineţii neînserate,
şi înviază-ne cu inimi noi şi curate
ca să-Ţi cântăm:

Bucură-Te, arca de alianţă a sufletului meu;
Bucură-Te, cufăr ferecat cu Numele lui Dumnezeu;
Bucură-Te, corabie vie ce pluteşti peste talazurile lumii;
Bucură-Te, sicriaş ferit de toate zădărniciile humii;
Bucură-Te, tronule pre care viaţa se întemeiază;
Bucură-Te, cutie de cântec prin care sună o rază;
Bucură-Te, naos cuprinzător al tuturor slujirilor de har;
Bucură-Te, chivot de gând al prea duhovnicescului altar;
Bucură-Te, hram al cerurilor, în care mintea-i liturghisitor;
Bucură-Te, sipet de foc în pieptul nostru al tuturor;
Bucură-Te, Bisericã preadoritoare treimic să se cunune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 9-lea

Doamne Iisuse Hristoase, Mirele inimii noastre cel blând!
Sunt şi eu din neamul Preacuratei, vlăstar înfiat de curând.
Către Tine mă aplec cu fruntea,
şi mâna mi-o pun ca Toma la locul cel sfânt.
Strâns adunat în mine, aşezat fără cuvânt
aştept ca orbu-n puntea
„Luminii din adânc cea fără înserare,
şi care-i pusă-n om ca un lăuntric soare
să lumineze întreagă în încăperea fiinţei”.
Cum nu te văd de noapte, grosimea de păcate,
Te pipăi cu sfială,
cu degetul nădejdii, cu degetul credinţei,
cu deget bănuială, cu deget de dorire şi chiar de îndoială,
Şi neajuns aş pune încă cealaltă mână;
dar inima străpunsă de fulger de arsură,
îndurerat de dulce cu răsuflarea-ngână
chemarea Ta întreagă şi fără voia mea
bătaia rugăciunii aleargă spre lumină într-un Aleluia!

Icosul al 9-lea

Preasfântă Fecioară Atotfolositoare,
Tu eşti mai înalt-străvăzătoare
decât tot vârful Minţilor cereşti
şi cunoşti şi tot chipul rânduielii suprafireşti
pentru Schimbarea la Faţă cea izbăvitoare.
Tu eşti măiestria, eşti meşteşugul, eşti hărnicia,
şi toată sfânta migală omenească,
care la un loc ne face stihia
prielnică să se mântuiască.
Şi pentru care gura noastră stăruie atâta să Te proslăvească:

Bucură-Te, încuviinţată cunoştinţă a sfinţeniei la amănunt;
Bucură-Te, sofianică ştiinţă a lucrării prin lăuntric cuvânt;
Bucură-Te, dumnezeiască îndulcire a Numelui ca mirul vărsat;
Bucură-Te, monahicească iscusire în cântecul de lacrimi udat;
Bucură-Te, măsură de picătură pentru o serafică pruncie;
Bucură-Te, asprimea cea de aur de pe rogojina din pustie;
Bucură-Te, cununa de litănii din nodul mătăniilor de păr;
Bucură-Te, anahoree de ungher sub al candelei sfielnic adevăr;
Bucură-Te, izvod de scăunel pentru isihia rugătoare;
Bucură-Te, Tu zborul palmelor la răpirea cea drept în picioare;
Bucură-Te, surâs de engolpion pentru a inimii uscăciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 10-lea

O! Doamna cea harică fără cusur
Fecioara cu înariparea Marelui Vultur,
Semnul de-apocalipsă al neprihănitului pântec
Biserică născătoare a omului lăuntric!
Ajută-mă să mă zidesc în negrăita fire
din depănarea litaniei cu chemare subţire.
Şi dă-mi naşterea cea luminoasă, Duhovnica mea,
ca din măsura Învierii să strig şi eu: Aleluia!

Icosul al 10-lea

Tu, Darnica Maică, Povăţuitoare de taină,
Doamna nădejdii, a înserării albastre,
Stăpână cu trei luceferi pe haină
şi Sfântă Arghiră a neputinţelor noastre!
Către Tine din nou, iată am silit!
Răpus sunt de lume, de gânduri zdrobit.
Că după sfatul cel sfânt şi binecuvântare
părtaş m-am făcut la izbăvirea mea.
Hotărâre am pus, îndreptată şi tare,
să nevoiesc, toată clipa, în a mă ruga.
Dar idolul de ţărână, cugetul meu
nu-mi lasă răgazul să mă cuceresc,
să fac din rugăciune cristelniţa lui Dumnezeu
întru zdrobirea inimii spre care râvnesc.
Ajută-mă, dar, Ajutătoarea mea
şi dă-mi darul de lacrimi, sarea pocăinţei
ca să-mi spăl cu ele duhul neputinţei
şi învrednicit iar să îţi pot cânta:

Bucură-Te, trandafirul cel plâns al întoarcerii de taină;
Bucură-Te, duioşia pocăinţei ce ai lumina drept haină;
Bucură-Te, bogoslovia lacrimii, dezvăluirea Înţelepciunii;
Bucură-Te, discernământ potrivit la suspinele lumii;
Bucură-Te, raiule dăruit cu toate ploile izbăvirii;
Bucură-Te, uimirea umezită din privirea copilăriei;
Bucură-Te, porfira sudorilor împărătesti ale Aminului;
Bucură-Te, cristalul cel de har din lacrimile Spinului;
Bucură-Te, bunăvoinţa de rouă ce pe credincioşi îi întăreşti;
Bucură-Te, ajutorinţă, şi-n cădere a celor neduhovniceşti;
Bucură-Te, omofor care te aşterni peste orice slăbiciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 11-lea

Mulţumesc Ţie, Preamilostivă Maică-Fecioară,
că m-ai scăpat de moartea cea de-a doua oară,
Primejdia şi ispita sunt doară spre cercare.
Şi prin chemările cele fără de încetare
ale prea-luminosului Nume de putere
simţurile şi voia inimii mele
au intrat în praguri de tăcere.
Slobod de ele
aştept să mă năpădească
auzul, văzul şi graiul cel dumnezeiesc,
În mine de-acum doar acestea să se rostească.
Şi Iubitul meu Însuşi, Iisusul ceresc,
să vadă, să vorbească şi să înţeleagă
prin chiar văzul, auzul şi voia mea întreagă.
Hristos să vieţuiască aşa
prin toată vlaga mea
Ca Domnul Însuşi să strige prin mine: Aleluia!

Icosul al 11-lea

O, tu inimă şi minte şi cugete al meu!
Răneşte-te cu întrebările la Faţa lui Dumnezeu.
Oare ce semn de-adeverire au roadele cereşti?
Şi ce rãspuns sã auzi şi tu, în răspicări duhovniceşti:
De rourează peste tine chipul Vederii nezărite,
întru lărgimea cea de aur a închipuirilor sfinţite,
adânc cu duhul tu vei fi pe strălucire adunat,
cum a fost duhul Precistei în Sfânta Sfintelor curat,
Şi-ai să ajungi atât de nalt-răsunător şi potrivit
cum e o trâmbiţă de laudă în care îngeri s-au rostit.
Şi-ntru simţiri gingaş vei fi ca floarea dreptului Iesei
care tresare-n patru zări în aşteptarea Celor Trei.
Spre acest semn flămânzi suntem şi Sfânta Doamnă să ni-l dea
ca-n mijlocirea-i milostivă toţi să-i strigăm cu un stih aşa:

Bucură-Te, Tu scară cu pragul în inima ce se închină;
Bucură-Te, ascetică neprihănire de rugăciune senină;
Bucură-Te, căldură de har ce până în carne năpădeşti;
Bucură-Te, străină lucrare ce din urzeli ne sfinţeşti;
Bucură-Te, Tu apă cerească izvorâtă la gene din fund;
Bucură-Te, pace dezlegată de toată puzderia de gând;
Bucură-Te, luminiş suitor al unei minţi desţărmurite;
Bucură-Te, vedere în duh a tainelor necovârşite;
Bucură-Te, ciudată străfulgerare spre capul scării negrăit;
Bucură-Te, iluminarea din inimă ce eşti de nedestăinuit;
Bucură-Te, nemărginirea desăvârşirii cu trup de nestricăciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 12-lea

Tu eşti Amma împărătească a sufletului meu.
Odihneşte-mă sub adăpostul Chipului Tău;
ca sub privirile Tale de auriu cărbune
să ard şi eu nemistuit,
din plămada arcanei de negrăit a trăirii de rugăciune.
Şi dintru inelul Tău de răcoare,
Izvorule pecetluit,
din nou, mereu, să îmi pot împrospăta,
cu unda harului Tău de nelipsit,
marea pace a odihnei săltătoare.
Şi mă încinge Sfântă Amma aşa
cu veselia cea vie a biruinţei
ca învăpăiat la alb să pot cânta
din toată isihia cunoştinţei: Aleluia!

Icosul al 12-lea

Maică a Domnului, Duhovnica iubitoare a pământului!
Odrăsluitoarea predaniei de taină a Cuvântului!
Tu eşti dumnezeieşte de lină şi smerită,
dar precum vorbeşte Cântarea Cântărilor,
Tu eşti şi nespus de dreaptă şi cumplită
„ca nişte oştiri sub steagurile lor”.
Eşti clară, eşti senină, eşti ascuţită
ca un palos neîmblânzitor.
Şi ai la Ierusalimul cerului grabnici ajutători,
pe toţi cei ce sunt ai „lepădării de sine” fiii Tăi sârguitori,
toţi cei ai cetelor de pustnici, de anahoreţi,
spiţa Ta toată de duhovnici înţelepţi,
ce au în grija lor comori de binecuvântare,
toate cele lămuritoare, curăţitoare şi îndreptătoare
ale neprihănirii şi milostivirii Tale neţărmuite,
toate cele ce la un loc sunt numite
„Gnoza cea curată” sau Moştenirea Sfinţilor
şi pe care ni le pui la îndemână vădite
prin slovele, palmele şi vorbele Părinţilor,
pentru care de-a pururi nu vom şti a Te lăuda
a Te cinsti, a Te preamări decât numai cântându-Ţi aşa:

Bucură-Te, Spadă oblăduitoare a predaniei isihaste;
Bucură-Te, garanta nemuritoare a înfierilor noastre;
Bucură-Te, năstrapa unde odihneşte binecuvântarea Domnului;
Bucură-Te, zadă care străjuieşti sfânta prefacere a omului;
Bucură-Te, destoinică lucrătoare a măiestriilor tăcute;
Bucură-Te, arhistratega cea mare a războaielor nevăzute;
Bucură-Te, ochi care ocroteşti dintru dulcea asprime;
Bucură-Te, canon care rânduieşti cu ascuţită agerime;
Bucură-Te, pavăză ce păzeşti pământul celor vii;
Bucură-Te, portal care opreşti tot chipul de necurăţii;
Bucură-Te, roată de spulberare a duhului de urâciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul al 13-lea  (Acest condac se spune de trei ori)

O! Maică a Domnului, de-a pururi curată
şi Maică a Omului binecuvântată!
Ca douăzeci şi patru de alăute şi potire
această închinăciune a noastră să fie
în revărsarea ei neîncetată.
Şi către Preasfânta Treime, suită bucurie,
aducerea ei prea binemiresmată,
de pe palmele Tale către Hristosul Mire,
să-şi treacă prinosul de dreaptă-slăvire.
Ca să putem cu Cerurile toate striga,
dintr-o îmbrăţişată necovârşire
cel mai presus: Aleluia!

Icosul 1

Cincizeci veacuri, să-mplinească
prin Avraam şi prin David,
spiţa Ta proorocească
cerurile a obosit
cu lacrimi şi plecăciune;
hărăzind neprihănit
carnea Ta din rugăciune, vajnic Rug nemistuit.
Focul Sfânt în Tine cântă
ca-ntr-o floare de slăvire.
Firea prin Tine cuvântă
dorul ei de izbăvire.
Şi eşti Doamnă Ipostasul
laudelor suprafireşti;
încât noi prinşi de extazul
dragostei dumnezeieşti
aşa să ne sune glasul:

Bucură-Te, rod învăluit cu sinaitic soroc;
Bucură-Te, Tu ce-ai zămislit Zălogul de foc;
Bucură-Te, vohod de Scripturi al Unicului-Cuvânt;
Bucură-Te, muzical organ al Duhului Sfânt;
Bucură-Te, meşteşugul ceresc de mânecată mântuire;
Bucură-Te, filosofia cea vie de dreaptă îndumnezeire;
Bucură-Te, rug al răpirii cum altul nu se mai poate;
Bucură-Te, unitate şi salbă a simboalelor toate;
Bucură-Te, strună şi sunet, arcuş şi alăută;
Bucură-Te, trup şi întrupare de veselie neîncăpută;
Bucură-Te, încântare ce ai învins a Lumii deşertăciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Condacul 1

Cine este Aceasta, ca zorile de albă şi curată?
E Împărăteasa rugăciunii, e rugăciunea întrupată.
Stăpână Porfirogenetă şi Doamnă a dimineţii,
Logodnica Mângâietorului, Preschimbător al vieţii,
spre Tine noi alergăm, arşi, mistuiţi de dor!
Ia-ne şi pre noi părtaşi ai sfântului munte Tabor.
Şi fă-Te şi nouă
umbră şi rouă,
Tu, adumbrirea de har,
să-şi afle firea
noastră înnoirea
dintru plămadă de har.
Ca să-Ţi strigăm cu toată făptura
într-o deplină închinăciune:
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Sursa: www.ortodoxiatinerilor.ro

Acatistul Sfintelor Femei iubitoare de Dumnezeu

    Acatist – Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege „Rugăciune citită în picioare”, deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!)

Rugăciunile începătoare, obligatorii:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacul 1
 Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, mlădițe ale Pomului Vieții care sunteți apărate și ajutate chiar de Maica lui Dumnezeu, cea slăvită și preaînălțată de toată făptura, vă lăudăm, căci voi trăind cu înțelepciune, dreptate și cucernicie, v-ați făcut vrednice de bunătatea și iubirea de oameni a Mântuitorului nostru, care după a Lui îndurare, v-a mântuit și v-a izbăvit de toată fărădelegea. Pentru dragostea ce o port pentru voi sfintelor, și nădejdea în mijlocirea dobândirii ajutorului de la Mântuitorul nostru, vă cânt: Aleluia. 

Icosul 1
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, cererile noastre bune împliniți-le cu voia lui Dumnezeu şi mijlociți pentru noi pentru obținerea de Har, milă şi pace, de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul nostru. De aceea vă cântăm:
Bucură-te, Fecioară Maria, floarea firii omeneşti, preafrumoasă şi preaînțeleptă, care eşti plină de har şi binecuvântată între femei, căci din tine a răsărit Soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru, care dezlegând blestemul, a dat binecuvântare şi, stricând moartea, ne-a dăruit nouă viaţa veşnică.
Bucurați-vă, Sfinte femei, căci aţi câștigat Cununa vieţii şi v-aţi făcut stâlpi în templul lui Dumnezeu, aflând şi mărturisind că nu există Dumnezeu în afara de El.
Bucuraţi-vă, Sfinte femei, căci căutând şi păzind calea îndreptărilor dumnezeiești, aţi dobândit înțelepciunea cea de sus.
Bucuraţi-vă, Sfinte femei, căci aţi arătat toată priceperea şi buna chibzuială în a uda sămânța Sfântului Botez care a răsărit în voi, a dat rod sfânt şi aţi secerat spicele vieţii veşnice, iar pentru asta bunul Dumnezeu v-a înzestrat cu Sfântul Său Har.
Bucuraţi-vă, Sfinte femei, căci după porunca Mântuitorului, aţi iubit aproapele ca pe voi înşivă şi v-aţi făcut vrednice de bunătatea şi mila Dumnezeului nostru.
Bucuraţi-vă, Sfinte femei, căci aţi găsit în dragostea de Dumnezeu, puterea şi tăria sufletească de a mărturisi credinţa, de a părăsi calea nedreptăţii şi a urma calea adevărului, scăpând astfel de focul asprei judecăţi.
Bucuraţi-vă, Sfinte femei, căci aţi dat dovadă de curăţie sufletească şi neprihănire îngerească, căci aţi împodobit sufletul cu nenumărate virtuţi creştineşti,strălucind ca soarele, fiind luminate de frumusețea Chipului lui Dumnezeu, şi aţi primit darul vindecării trupului şi sufletului, precum şi darul facerii de minuni.
Bucuraţi-vă, Sfinte femei, căci aţi nădăjduit în Dumnezeu izbăvitorul nostru şi aţi învins ispitele asupritorului vrăjmaş şi patimile trupului, dobândind astfel sfânta pace.
Bucuraţi-vă, Sfinte femei, apărătoare ale credinţei, căci lăudând pe Dumnezeu, v-aţi supus Lui, şi împlinind făgăduiala, v-aţi făcut vrednice de îndurarea Lui, fiind luminate de slava Lui cea veşnică.
Bucuraţi-vă, Sfinte femei, căci v-aţi înavuțit în fapte bune, aţi păzit poruncile, aţi iubit, ajutat şi îngrijit la nevoie pe aproapele, punând astfel buna temelie vieţii voastre în veacul viitor.
Bucuraţi-vă, Sfinte femei, purtătoare de lumină printre noi, căci aţi fost nerăbdătoare să ajungeți la locașurile cele cereşti şi acum vă bucuraţi şi veseliţi de mântuire în Împărăţia lui Dumnezeu, în locul unde nu este suferinţă şi boală.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Condacul 2
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, voi aţi izbândit spiritual mergând până la capăt pe calea dreptăţii. Eu trăiesc în necredinţă şi uitare faţă de aproapele meu, nu-mi văd păcatul propriu, mă supăr şi dau vina pe alţii pentru necazurile mele uitând că acestea sunt plata greşelilor mele; vindecare nu dobândesc, iar orice efortal meu nu are nicio izbândă spirituală. Pentru dragostea ce o port pentru voi şi nădejdea în mijlocirea dobâdirii ajutorului de la Mântuitorul nostru vă cânt: Aleluia.

Icosul 2
Sfintelor femei, vă rog să ne ajutați să trăim în grijă şi dragoste pentru aproapele şi să punem Sfântul Semn al Crucii ca temelie a puterii noastre. Ajutaţi-ne să învăţăm să primim necazurile cu bucurie şi înţelepciune creştinească şi să mărturisim credinţa aşa cum şi voi aţi făcut-o. Vă rugăm să ne ajutaţi să izbândim spiritual şi să dobândim de la Hristos vindecare sufletească şi trupească. De aceea, cu nădejde, vă cântăm:
Bucuraţi-vă,Cuv. Marta, Cuv.Evantia[1] şi Sf. Mc. Partagapi[2], căci viaţa cea veşnică aţi câştigat.
Bucură-te, Sf. Febe[3], căci trăind în dragoste de Hristos ai ajutat pe mulţi.
Bucură-te, Sf.Vasilisa[4], căci mulţumeai Domnului când primeai chinurile pentru mărturisirea credinţei; căci fiind aruncată în mijlocul văpăii şi făcând Semnul Crucii, ai fost păzită nevătămată, iar la sfârşitul zilelor te-ai dus către Domnul cu bucurie şi pace.
Bucură-te, Sf. Ermiona[5], căci vindeci sufleteşte şi trupeşte pe mulţi în numele lui Hristos, căci pătimind pentru credinţa ta ai primit cununa muceniciei.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Haritina, Eutihia, Veveea[6], Calodoti, Andropelaghia şi Tecla[7], căci viaţa cea veşnică aţi câştigat.
Bucură-te, Sf. Ana[8], căci ducând o viaţa de post, rugăciune şi faceri de bine celor lipsiţi, te-ai făcut vrednică să naşti pe Stăpâna noastră, Fecioara Maria.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. fecioare Minodora, Mitrodora şi Nimfodora[9], care străluciţi cu frumuseţea sufletelor şi a trupurilor voastre, căci din dragoste pentru Hristos, v-aţi retras în munţi, departe de oameni şi de grijile lumeşti,să cultivaţi florile sfintelor virtuţi. Căci devenind locaşuri ale Duhului Sfânt, v-aţi îndulcit cu mierea vederilor dumnezeieşti şi cu darul tămăduirii, atât a bolilor trupeşti, cât şi a celor sufleteşti. Iar pentru mărturisirea lui Hristos, aţi dobândit cununa muceniciei.
Bucură-te, Sf. Pulheria[10], împărăteasa, căci te-ai deosebit prin înţelepciune, credinţă şi râvna cu care te-ai dedicat rugăciunii.
Bucură-te, Cuv. Maica Teodora[11], căci te-ai nevoit ca un bărbat, strălucind prin pustnicie ca un mare luminător.
Bucuraţi-vă, Sf. Mc. Ia[12], cea bătrână de vârstă şi Sf. Evantia[13], căci aţi urcat în pace la Domnul.
Bucură-te, Sf. Mc. Ketevan[14], împărăteasă, căci prin conducere înţeleaptă, ai adus pace şi dreptate, iar datorită mărturisirii creştine, ai fost chinuită, iar când ţi-ai dat sufletul întru Dumnezeu, trei coloane strălucitoare au coborât asupra trupului tău, ca izbândă spirituală.
Bucură-te, Sf. Plachila[15], binecredincioasă împărăteasă, căci ai petrecut toată viaţa întru dreapta credinţă, în grijă şi nevoinţă spre săraci, până la mutarea ta către Domnul.
Bucură-te, Sf. Mc. Eufimia[16], căci pentru dragostea ta, ai primit darul facerii de minuni şi ai întors pe mulţi la credinţă, primind cununa muceniciei.
Bucură-te, Sf. Mc Meletina[17], cea făcătoare de minuni, căci ai pătimit şi ai primit cununa muceniciei pentru că ai adus pe oameni la credinţa în Dumnezeu.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. fecioare Pistis, Elpis şi Agapis şi maica voastră Sofia[18], căci mărturisind pe Hristos, aţi primit cununa muceniciei.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Agatoclia, Lucia[19], Sofia, Irina[20] şi Teopista[21], căci aţi dobândit viaţa cea veşnică.
Bucură-te, Sf. Mc. Teodota[22], căci pentru mărturisirea credinţei ai suferit chinuri, dar Domnul te-a făcut cu totul sănătoasă, neavând pe trup nici măcar un semn de rană. Iar în foc aruncându-te asupritorii, doi tineri îmbrăcați în veșminte albe te-au însoțit, şi lăudând pe Dumnezeu, ai ieșit din cuptor nevătămată. Până la urmă ai urcat la cer purtătoare de cununa muceniciei.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Condacul 3
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, în Hristos aţi găsit ocrotitorul, povăţuitorul şi călăuzitorul vostru, şi în mâinile Lui v-aţi încredinţat duhul şi El va izbăvit. Eu însă am faţa, sufletul, şi trupul topite de întristare, căci nu cunosc calea de a ajunge la îndurarea Lui. Pentru că Domnul, a auzit glasul rugăciunilor voastre şi a arătat în chip minunat îndurarea faţă de voi, vă cânt: Aleluia.

Icosul 3
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, grăbiţi-vă şi ajutaţi-ne să ne găsim scăparea în Dumnezeu, căci El cunoaşte fărădelegile noastre şi neliniştea din sufletul nostru acum, plin de smerenie. Ajutaţi-ne să primim şi să păstrăm curate tainele creştineşti, să avem puterea de a ne împotrivi credinţei în demoni, şi nădăjduind la Dumnezeu, să sfărâmăm demonicele lucrări prin credinţă şi rugăciune. De aceea, vă cântăm:
Bucură-te, Sf. Ariadna[23], căci fiind în pericol, apropiindu-te de o piatră, te-ai rugat lui Dumnezeu să te izbăvească, şi din dumnezeiască voie crăpându-se piatra, te-ai ascuns într-însa, iar cei ce te căutau au pierit toţi, ucişi de îngerii ce s-au ivit.
Bucuraţi-vă, Sf. Mc. Raida, Cuv.-lor Xantipi şi Polixeni[24] cea făcătoare de minuni, Preacuv. Maică Eufrosina[25] şi Sf. Mc. Hira[26], căci aţi dobândit viaţa cea veşnică.
Bucură-te, Sf. M. Mc. Tecla[27], cea izbăvită de toate cu darul lui Dumnezeu, căci lucrând rugăciunea şi asceza în sihăstrie, ai făcut multe minuni, şi ai părăsit viaţa, despicându-se o piatră şi primindu-te.
Bucură-te, Sf. Mc. Epiharis[28], căci mărturisind cu îndrăzneală numele lui Hristos, ai fost chinuită în multe feluri până când ţi-ai dat fericitul şi cinstitul suflet lui Dumnezeu.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Gaiani[29], Petronia, Gudelia[30],Ripsimia, Gaiani[31] şi alte treizeci şi două cuvioase mucenițe femei şi fecioare, căci aţi primit cununa muceniciei.
Bucură-te, Sf. Mc. Iustina[32], căci ai câştigat la credinţa cea întru Hristos, pe Sf. Ciprian, căci reuşind să sfarmi demonicele lui lucrări prin rugăciunea la Hristos, acesta s-a botezat şi împreună aţi căpătat cununa muceniciei.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Domnina, Verina, Prosdoca[33], Haritina şi Metodia[34], căci aţi arătat mare râvnă dumnezeiască în credinţă, pentru aceasta căpătând mucenicia.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Calistena[35] şi Pelaghia[36] fecioara, căci aţi câştigat viaţa cea veşnică.
Bucură-te, Sf. Mc. Mamelhta[37], căci ai primit în vis învăţătura tainelor creştineşti de la îngerul lui Dumnezeu, pentru ca apoi să te botezi în dreapta credinţă, şi fiind încă îmbrăcată cu hainele sfântului Botez ai primit cununa muceniciei.
Bucură-te, Preacuv. Maica Pelaghia[38], căci trăind în desfrânare te-ai pocăit, şi botezându-te, ai lepădat toată averea. Căci schimbându-te în chip bărbătesc, te-ai închis într-o chilie petrecând restul vieţii cu plăcere dumnezeiască, până când ai urcat in pace la Domnul.
Bucură-te, Sf. Taisia[39], căci fiind căzută în patima desfrâului, te-ai pocăit cu toată zdrobirea de inimă câştigând astfel mântuirea; căci, prin arătare îngerească s-a văzut cum o oră de pocăință din partea ta a făcut cât o mulţime de ani, pentru că te-ai pocăit din tot sufletul.
Bucură-te, Preacuv. Atanasia[40] cea iubitoare de Dumnezeu, căci te-ai călugărit ca bărbat şi te-ai nevoit permanent în curăție, în rugăciune, în a face bine săracilor şi a îngriji pe cei bolnavi.
Bucură-te, Sf. Mc. Poplia[41], căci te-ai împotrivit credinţei în demoni, suferind chinuri pentru asta, iar la sfârşitul vieţii cu pace te-ai dus către Domnul.
Bucură-te, Sf. Evlampia[42], căci pentru mărturisirea şi răspândirea credinţei creștinești, ai pătimit şi ai luat cununa muceniciei.
Bucură-te, Sf. Mc. Zinaida[43], căci ți-ai petrecut viaţa tămăduind bolile aproapelui.
Bucură-te, Sf. Mc. Filonila[44], căci ai petrecut în îndelungate postiri şi privegheri, iar cu rugăciunea ai făcut multe minuni.
Bucuraţi-vă, Sf. Irina[45]şi Sf.-lor Mc. Domnina, Anastasia, Malfeta, Anthia[46]şi Agathonica[47], căci aţi câştigat viaţa cea veşnică.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Condacul 4
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, voi aţi urmat cu luare aminte calea dreptăţii şi aţi păzit poruncile. Eu până acum am trăit după voia mea, cea lumească, nu m-am opus ispitelor şi nici nu am trăit în credinţă şi neprihănire, iar acum mă întreb dacă Îl pot afla blând şi milostiv la ziua judecăţii. Cerând ajutor de la voi, vă cânt: Aleluia.

Icosul 4
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, vă rugăm ajutaţi-ne să putem duce ca şi voi îngerească vieţuire, lăsându-ne în grija Domnului, cerând putere de a trece peste necazuri, şi făcând faţă ispitelor care năvălesc asupra noastră. Căci vrem ca şi voi, la sfârşitul vieţii, să putem afla pe Dumnezeu blând şi milostiv la ziua judecăţii, pentru a ne încredinţa sufletul locaşurilor cele veşnice şi dumnezeieşti. De aceea, vă cântăm:
Bucură-te, Sf. Mc. Zlata[48],„vas de aur al fecioriei şi mireasă neprihănită a lui Hristos”, căci ai arătat un caracter puternic, credinţă nestrămutată în Hristos, frumuseţe şi neprihănire; căci mărturisind pe „Domnul Iisus Hristos ca tată şi pe Maica Domnului ca mamă”, ai primit cununa muceniciei, sufletul curat fiindu-ţi luat la Domnul.
Bucură-te, Sf. Cuv. Maică Parascheva[49], căci ai renunţat la deşarta viaţă lumească auzind cuvintele Domnului: „Cel ce voieşte a veni după Mine, să se lepede de sine şi să ridice crucea sa şi să urmeze Mie”; căci prin rugă, smerită cugetare şi curățenia inimii, te-ai umplut de har şi ai învins ispitele vrăjmașului; căci la sfârşitul vieţii pământeşti, ai încredinţat sfânt sufletul tău mâinilor îngereşti şi prin ei, locaşurilor dumnezeieşti.
Bucuraţi-vă, fericită Cleopatra[50], Sf.-lor Mc. Manato[51], Teodota[52], Glicheria, Anna, Elisaveta, Teodota[53] şi Sf. Tavita[54], căci aţi dobândit viaţa cea veşnică.
Bucură-te, Sf. Cuv. Matroana[55], căci ai renunţat la viaţa lumească, mergând să locuieşti într-un loc pustiu, pentru a trăi în monahism; căci fiind milostivă cu săracii şi ducând o viaţă curată şi sfântă, Dumnezeu ţi-a dăruit puterea de a vindeca bolnavii.
Bucură-te, Sf. Mc. Sevastiana[56], ucenica Ap. Pavel, căci ai fost botezată de dânsul, şi fiind gata a muri pentru Hristos, ai pătimit mucenicește. Căci fiind chiar îmbărbătată din cer cu vorbele „Bucură-te, şi nu te mâhni”, ai trecut nevătămată prin chinuri, încât s-au minunat toți. Căci rugându-te şi fiind chinuită în foc, s-a făcut glas mare din cer cu fulgere şi tunete şi a căzut grindina stingând focul, iar îngerul Domnului arătându-se, ţi-a zis: „Îndrăznește, fiica lui Dumnezeu, că trebuie să stai de faţă înaintea guvernatorului Pompian, şi eu sunt cu tine”, şi ai căpătat cunună mucenicească.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Leptina[57], Capitolina[58], Erotiida, Neonilla, Ana, Fevronia[59], Anastasia romana, Sf. Maria[60] făcătoarea de minuni, Sf.-lor Mc. Melitina, Zenovia, Eutropia şi Neonila[61], căci pătimind pentru mărturisirea credinţei voastre, aţi dat sufletul lui Dumnezeu.
Bucură-te, Sf. Maică Ana[62], căci văzându-ţi păcatul propriu, te-ai tuns în monahism pentru a afla pe Dumnezeu blând şi milostiv la ziua judecății. Căci pentru îngereasca petrecere şi vieţuire Dumnezeu, te-a înzestrat de nespuse minuni făcătoare, dăruind tămăduiri celor ce veneau la tine.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Chiriena, Iuliana[63], Chiriachi, Domnina, Doamna[64], Teodota[65] şi Casina[66], căci aţi căpătat cununa biruinţei.
Bucură-te, Sf Mc. Epistimi[67], căci ai ales să-ţi dedici viaţa monahismului, trăind în muncă, rugăciune şi post. Căci Domnul ţi-a descoperit în vis mucenicia pe care urma să o suferi, arătându-ţi că împreună cu soţul tău vă aflaţi într-un palat minunat, în faţa unui rege strălucitor care vă punea nişte coroane de aur pe cap.
Bucură-te, Preacuv. Maică Matroana[68], căci aprinzându-te de căldura dragostei şi credinţei spre Dumnezeu, ai intrat în viaţa monahală ca bărbat; şi îndeletnicindu-te cu postul şi privegherea, ai răbdat multe ispite de la demoni. Căci prin rugăciune, ai scos izvor de apă într-un loc sec şi uscat, iar la sfârşitul vieţii pământeşti, ai urcat cu pace către Domnul.
Bucură-te, Cuv. Teoctista[69], căci ai petrecut fericită treizeci de ani, cu rea pătimire, luptându-te cu foamea, cu gerul, cu arsura, hrănindu-te cu ierburi şi cu verdeţuri sălbatice, trăind şi vorbind prin rugăciune doar cu Dumnezeu şi cu Preacurata Născătoare de Dumnezeu, de la care ai şi primit dumnezeieştile Taine.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Eustolia şi Sopatra[70], fiică de împărat, căci v-aţi călugărit şi aţi sporit întru nevoinţe şi osteneli duhovniceşti. Căci zidind o casă de rugăciuni, aţi fost pricină de mântuire, pentru multe fecioare şi femei evlavioase care veneau acolo.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Stefanida[71], Marato[72], Teodora[73] împărăteasa, Eufimia[74], Tecla, Vautha, Denahida[75] şi Cecilia[76] din Roma, căci v-aţi dat muceniceşte duhul lui Dumnezeu.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Eufimia[77] , Ana[78] şi Miropa[79], căci v-aţi dat muceniceste duhul lui Dumnezeu.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Condacul 5
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, prin râvna voastră v-aţi făcut stâlpi ai dreptei credinţe. Eu am iubit mai mult viaţa lumească decât viaţa întru Dumnezeu, nepăstrând dreapta credinţă, şi căzând în înşelarea ispitelor vrășmașului, nu mi-am purtat cu demnitate crucea. Nu am postit, nu am citit spre îndreptare Sfintele Scripturi şi nici pe alţii nu am ajutat duhovnicește. Cerând de la voi ajutor în îndreptare, vă cânt: Aleluia.

Icosul 5
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, vă rugăm ajutaţi-ne să ne creştem copii cu dragoste de Dumnezeu şi să ne trăim toată viaţa împlinind poruncile Scripturilor; ajutaţi-ne să vă urmăm exemplul în a ne purta cu răbdare pe umeri, propria cruce; ajutaţi-ne să rămânem neclintiţi în dragostea pentru Hristos şi să nu cădem în cursele vrăjmaşului, iar când vom pleca din trup şi din lume, să dăm în pace lui Dumnezeu sufletele noastre. De aceea, vă cântăm:
Bucură-te, Sf. M. Mc. Ecaterina[80], căci ai făcut pe mulţi să creadă în Hristos cu înţelepciunea şi cu buna ta grăire, iar pentru mărturisirea cea în Hristos, ai luat fericita cunună mucenicească a mărturisirii.
Bucură-te, Sf. M. Mc. Varvara[81], căci mărturisindu-ţi credinţa în Sf. Treime, ai stârnit mânia păgânilor, şi fugind, te-ai ascuns într-o stâncă ce s-a deschis ca prin minune, pentru ca apoi, fungind în munţi şi fiind prinsă să iei cununa mărturisirii.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Iuliana şi Hristodula[82], căci aţi câştigat cununa muceniciei.
Bucură-te, Sf. Mc. Filofteia[83], fecioară, frumoasă stâlpare, căci de mică copilă,ai fost învăţată a merge la biserică, a asculta dumnezeieştile Scripturi cu luare aminte, a posti, a păzi neîntinată fecioria cea trupească şi cea sufletească, şi a ajuta aproapele la nevoie. Căci pentru dragostea ta creştinească, ai plătit cu moarte mucenicească, dându-ţi sfântul şi fericitul suflet în mâinile lui Dumnezeu, slavă cerească strălucind în acel loc.
Bucură-te, Sf. Pr. Ana[84], căci fiind stearpă, prin rugăciune la Domnul, ai primit a putea face copii, scăpând de ocară, iar pentru credinţa ta ai primit şi darul prorociei.
Bucuraţi-vă, Sf. Mc. Vevea[85], Sf. Mc. Lucia[86], fecioară, Sf. Antia[87] şi Sf. Sofia[88], cea făcătoare de minuni, căci aţi dobândit viaţa veşnică.
Bucură-te, Sf. Mc. Suzana[89], căci îmbrăcându-te în haine bărbăteşti şi schimbându-ţi numele în Ioan, ai intrat într-o mănăstire de călugări, unde ai făcut multe minuni în numele lui Hristos. Căci fiind supusă la felurite chinuri, ţi-ai dat lui Dumnezeu duhul.
Bucură-te, Sf. şi făcătoare de minuni Teofana[90] împărăteasă, căci de dragul lui Hristos, te-ai lepădat de lume şi de toate cele din lume şi ai luat jugul cel bun al Domnului. Căci ridicând pe umerii propria cruce şi trăind îngerește pe pământ, nu-ai fost lipsită de bunătățile cele făgăduite, iar când ai plecat din trup şi din lume, ai dat în pace lui Dumnezeu sufletul.
Bucură-te, Sf. Aglaia[91] romana, căci prin descoperire îngerească, ai văzut ce s-a întâmplat cu Sf. Bonifaciu şi ai zidit o biserică măreață în numele lui. Căci trăind de atunci cu cuviinţă şi bineplăcut lui Dumnezeu, ti-ai dat cu pace lui Dumnezeu duhul.
Bucură-te, Sf. Mc. Iuliana[92], căci pentru mărturisirea credinţei, ai suferit multe chinuri şi fiind aruncată în temnită, ai dezlegat închipuirea înşelătoare a vrăjmaşului în înger, nefiind înşelată de el pentru a te închina la idoli. Căci rămânând neclintită în dragostea pentru Hristos, ţi-ai dat viaţa primind astfel cununa muceniciei.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Tesalonica[93], Teodota, Anastasia[94] romana, Vasila[95], Domna[96], Anisia[97] şi Cuv. Teodora[98], căci aţi dobândit viaţa veşnică.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Condacul 6
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, voi aţi ales să ascultați cuvântul Domnului şi să urmaţi calea dreptății, să păziți poruncile şi să faceţi voia Lui. Eu, pană acum am trăit după voia mea, cea lumească. Căile Domnului îmi sunt necunoscute, iar demonii patimilor au putere asupra mea. Cerând ajutor de la voi, vă cânt: Aleluia.

Icosul 6
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, fiţi pentru noi călăuzitori pe drumul cel drept şi ajutaţi-ne să pătrundem pe calea lui Dumnezeu, să învăţăm îndreptările sale şi să ne întărim în păzirea poruncilor. Ajutaţi-ne să ne trăim viaţa potrivit voii lui Dumnezeu, având încredere în căile Domnului, căci ele sunt necunoscute de om, dar duc la desăvârşire.
Bucură-te, Sf. Mc. Eugenia[99], fecioară, căci primind sfântul botez, te-ai tuns în monahism ca bărbat,trăind în nevoinţe, în trude, în privegheri de toată noaptea, săvârşind toată virtutea şi strălucind ca un mare luminător. Căci fiind aprinsă de dragoste pentru Hristos, ai suferit pentru mărturisirea ta, luând cununa muceniciei.
Bucuraţi-vă, Cuv.-lor Melania[100] romana, Teodota[101], Genoveva, Eufimia[102], Tatiana şi Domnina[103],căci în pace v-aţi săvârşit.
Bucură-te, Sf. Cuv. Apolinaria[104] din Sinclit, căci din dragoste de Dumnezeu, ai dăruit averea ta şi te-ai călugărit ca bărbat la Ierusalim. Căci pentru silinţa ta, Dumnezeu ţi-a dat darul vindecării şi scoaterii demonilor, săvârşind prin tine numeroase minuni.
Bucură-te, Sf. Cuv. Sinclitichia[105],căci ai renunţat la averea şi viaţa lumească, şi alegând asceza, ai biruit în lupta cu viclenii demoni şi ti-ai mutat mintea la Dumnezeu încă din timpul vieţii,căpătând cununa biruinţei.
Bucură-te, Sf. Cuv. Domnica[106] făcătoare de minuni, căci urmând calea călugăriei ai primit darul prorociei.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Olimpiodora, Nemia[107], Vasilisa[108], Eutasia, Tatiana[109], Ana, Agni[110], Neonila, Xenia[111] şi Sf. Cuv. Teodosia[112], căci aţi luat fericite cununile muceniciei.
Bucură-te, Sf. Mc. Agni[113], cea curată la suflet şi la trup şi dătătoare de înțelepciune, căci pentru a fi păzită a ta curăţie, Dumnezeu a trimis pe îngerul Său. Căci prin credința ta, ridicând mâinile spre cer şi făcând rugăciuni, mortul a înviat. Căci vrând să te omoare necredincioșii, în Semnul Sfintei Cruci ai intrat cu îndrăzneală în mijlocul focului şi cu rugăciunea pe buze, ai urcat către Domnul.
Bucură-te, Sf. Cuv. Xenia[114] din Roma, căci pentru asceza ta, ai primit cununa Domnului şi la moartea ta, pe cer, a apărut o Cruce de stele.
Bucură-te, Sf. Xenia[115] din Saint-Petersburg, căci la moartea soţului tău, ai pierdut interesul pentru lucrurile lumeşti şi ai urmat calea grea a nebuniei pentru Hristos, căpătând darul prorociei.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Eufrasia[116], Medula[117], Trifina, Mc. Haris[118]şi Vevea[119], căci aţi dobândit viaţa cea veşnică.
Bucură-te, Sf. Cuv. Maria[120] din Constantinopol, căci împreună cu familia, ai trăit viaţa potrivit voii lui Dumnezeu, urmând căile Sale care duc la desăvârșire şi ai primit darul de a face minuni.
Bucuraţi-vă, Sf. Marciana[121] împărăteasa, Sf.-lor Atanasia, Teodota, Teoctista şi Eudoxia[122], Perpetua[123]şi Teodula[124], căci aţi câştigat viaţa cea veșnică.
Bucură-te, Sf. Pr. Ana[125], căci te rogi pentru cei nedreptăţiţi şi care au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.
Bucură-te, Sf. Mc. Agata[126], căci ai crezut doar în Domnul nostru Iisus Hristos, care cu voia şi cu cuvântul Sau, tămăduiește şi ridică pe cei căzuți.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Condacul 7
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, voi cunoașteți puterea pocăinţei şi îndreptării, căci Bunul Dumnezeu, pe toţi vrea să îi întoarcă la calea Sa cea dreaptă şi să îi facă vrednici de Ierusalimul Ceresc. Eu sunt prins de lanţul patimilor şi nu reuşesc să mă ridic prin pocăinţă, nu sa ţin post şi nici nu urmez calea curăţiei. Sufletul îmi este bolnav şi vindecarea lui este grea, căci credinţa mea e mică. Cerând ajutor de la voi, vă cant: Aleluia.

Icosul 7
Tu, Doamne, cunoşti aplecarea noastră spre patimi şi de aceea, precum fiul risipitor, ne întoarcem către Tine Bunule să ne primeşti şi pe noi. Sfintelor femei, scoateţi-ne din marea păcatelor, cereţi de la Sf. Treime lumină şi înţelepciune minţii noastre şi învăţaţi-ne să ne pocăim. Căci depărtându-ne de la firea omenească, vrem să dobândim ca şi voi, vieţuirea cea mai presus de om, aici pe pământ, iar la sfârşitul zilelor, să intrăm cu voi întru Împărăţia Cerească. Cu nădejde vă cântăm:
Bucură-te, Sf. Mc. Fausta[127], căci ai trăit în nestricăciune, în post şi în rugăciune, şi având gândul pururea la dumnezeieștile Scripturi. Căci precum o viţă ce face rod bun şi mult, ai adus pe oameni la credinţă, când erai muncită de chinuri pentru că erai creştină; iar cerurile deschizându-se, s-a auzit „Veniţi la Mine cei osteniţi întru nevoinţă şi însărcinaţi cu pătimirile, pentru numele Meu, şi vă voi odihni pe voi întru împărăția cerească”.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Marta, Maria[128], Enata, Valentina[129]şi Priscila[130], căci arzând cu dreaptă credinţă şi dragoste spre Hristos, aţi primit cununa muceniciei.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Împărătese Teodora[131], sprijinitoare a ortodoxiei, şi Pulcheria[132], cea binecredincioasă, căci aţi urcat la Domnul.
Bucură-te, Preacuv. Maria[133], căci te-ai tuns în monahism ca bărbat şi ai trecut cu bărbăţie peste toate cursele vrăjmaşului.
Bucură-te, Sf. Mariamna[134], căci ai propovăduit cuvântul lui Hristos şi ai făcut pe mulţi să se boteze.
Bucură-te, Cuv. Maică Filoteia[135], căci de mică fiind educată în dreapta credinţă şi adâncă evlavie, când te-ai tuns în monahism, ai crescut duhovniceşte prin post, priveghere şi rugăciune, dobândind darul facerii de minuni.
Bucură-te, Sf. Gorgonia[136], mamă a cinci copii, căci te-ai remarcat prin înalta ta virtute, pioşenie, blândeţe, înţelepciune şi osteneală. Iar când ai urcat la Domnul, ai spus: „Cu pace mă voi culca şi voi adormi[III]”.
Bucură-te, Sf. Mc. Doroteia, căci ai biruit trupul şi pe diavolul, slujind în toate zilele lui Dumnezeu întru curăţie, în trezire şi întru întreaga şi neasemuita înţelepciune, cu smerenie, cu blândețe, postind şi rugându-te neîncetat, şi astfel te-ai făcut vrednică de cămara Lui cerească.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Antusa[137], Tea[138], Chirana[139] cea preaînțeleptă, Hristina şi Calista,căci sfârşindu-vă întru pocăinţă, muceniceşte, aţi luat iertare şi cunună de biruinţă de la Hristos Dumnezeul nostru.
Bucură-te, Sf. Mc. Fotini[140], căci tu eşti femeia samariteancă numită aşa chiar de Mântuitorul nostru, când l-ai întâlnit la fântâna lui Iacob. Căci împreună cu surorile tale Anatoli, Foto, Fotida, Paraschevi şi Chiriachi[141], te-ai botezat; şi mărturisindu-vă credinţa că Iisus este Hristosul, aţi fost supuse la chinuri şi fiind ucise, aţi primit cununa muceniciei.
Bucurați-vă, Sf.-lor Chira şi Marana[142], căci prin sfânta vieţuire, aţi împodobit neamul femeiesc, renunţând la avere şi petrecând în tăcere; în postire şi cu înfrânarea răbdării.
Bucură-te, Preacuv. Mc. Evdochia[143], samariteanca, căci fiind deprinsă cu reaua făptuire, te-ai pocăit şi ai ales credinţa cea adevărată. Căci fiind botezată,ai fost răpită cu mintea şi te-ai văzut fiind luată de mână de un înger şi ridicată la cer unde îngerii se bucurau de întoarcerea ta, în timp ce ceva negru şi înfiorător la vedere scrâșnea din dinţi şi striga, pentru că nu mai erai sub puterea lui. Căci intrând în mânăstire, ţi-ai împărţit toată averea şi ai trăit în nevoinţe duhovniceşti, iar Domnul a făcut mari minuni prin tine, precum învierea unui copil.
Bucură-te, Sf. Domnina[144] din Cir, căci te-ai dedat încă din copilărie nevoinţelor pustniceşti şi înfrânării tuturor pornirilor trupului.Căci trăind în post, ţi-ai petrecut toată viaţa aducând lui Dumnezeu cântare de laudă, panăcând te-ai ridicat la Mirele tau cel iubit, Hristos.
Bucură-te, Sf. Mc. Antonina[145] din Niceea, căci nu te-ai lepădat de credinţă chiar suferind chinuri, fiind apărata de îngerii domnului, până când ai căpătat cununa muceniciei.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Eutalia, Atanasia, Calinica, Vasilisa[146], Iuliana[147] sora Sf. Pavel, căci aţi câştigat viaţa veşnică.
Bucură-te, Preacuv. Piamun[148] din apropierea Alexandriei, căci ai trăit în feciorie şi rugăciune şi ai primit darul clarviziunii de la Dumnezeu.
Bucură-te, Sf. Anastasia[149] patriciana, căci te-ai deosebit prin marea ta curăţie sufletească, fiind temătoare de Dumnezeu, umblând mereu pe căile Domnului şi fiind plină de bunătate. Căci nevoindu-te aspru cu vegherea, rugăciunea, postul, şi învingând cu vitejie bărbătească răzvrătirile demonilor, ai ajuns vas ales al Duhului Sfânt.
Bucură-te, credincioasa Maria[150] sora lui Lazar, căci ai uns cu mir picioarele Mântuitorului.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Cristina[151], Ilaria[152], Alexandra, Claudia, Rufrasia, Matrona, Iuliana, Eufimia şi Teodosia[153], căci aţi urcat muceniceşte la Domnul.
Bucură-te, Sf. Drosida[154], fiica împăratului Traian, căci renunţând la împărăţia lumească, ai câştigat-o pe cea cerească. Căci rugându-te la Domnul să te boteze în numele Sf. Treimi, ai intrat singură în apă, şi apoi postind, ai primit hrană îngerească şapte zile, până când cerând luminare de la Domnul, sufletul tău a urcat la cer.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Calinica, Vasilisa[155], Pelaghia, Teodosia[156], Ana, Alla, Varis, Moico, Mamica, Birgo, Animais[157] şi Matroana[158], căci aţi primit cununa muceniciei.
Bucură-te, Sf. Maria Egipteaca[159], căci ai ales o viaţă spre nevoinţe şi virtute, deşi în tinereţe, te-ai deprins cu faptele cele rele. Căci cu ajutorul lui Dumnezeu, te-ai depărtat de la firea omenească şi ai dobândit vieţuirea îngerească, cea mai presus de om, pe pământ.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Bucură-te, Sf. Anastasia[149] patriciana, căci te-ai deosebit prin marea ta curăţie sufletească, fiind temătoare de Dumnezeu, umblând mereu pe căile Domnului şi fiind plină de bunătate. Căci nevoindu-te aspru cu vegherea rugăciunea, postul, şi învingând cu vitejie bărbătească răzvrătirile demonilor, ai ajuns vas ales al Duhului Sfânt.

Icosul 8
Sfintelor lui Dumnezeu, întăriţi-ne încredinţa în Dumnezeul cel adevărat, ajutaţi-ne să ne păstrăm sufletul curat şi să avem tăria de a îndura orice chin pentru El, pentru a ne dărui Lui din iubire, şi a ne face părtaşi Harului Său, iar la sfârşitul vieţii pământeşti să bem din paharul vieţii şi al nemuririi, cel pregătit credincioşilor. De aceea, vă cânt:
Bucură-te, Preacuv. Maică Teodora[160] din Tesalonic, căci din tânără vârstă iubind pe Hristos, te-ai lepădat de lume şi ai intrat în monahism, şi lucrând toate virtuţile, pe toate împreună le-ai izbutit.
Bucură-te, Preacuv. Maica Platonida[161], căci ai organizat o mănăstire de maici și ai fost un exemplu viu de viată monahicească, sfinţenie, smerenie şi dragoste de aproapele, având la mare cinste patimile Mântuitorului pe Cruce.
Bucuraţi-vă, Sf. Evula[162], Sf. Mc. Fervuta[163],Sf. Mc. Teodora[164] din Didim, Sf. Mc. Achilina[165] cea nouă, Sf. Pr. Olda[166], Preacuv. Trifina din Cizic[167] şi Cuv. Antusa[168], căci aţi dobândit viaţa veşnică.
Bucură-te, Sf. Mc. Tomaida[169], căci te-ai nevoit prin sânge, te-ai săvârşit pentru curăţie, şi ne eşti de mare ajutor în luptele împotriva patimilor trupului, iar cu bincuvântarea ta, ne dai putere să izbăvim.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Vasilisa, Anastasia[170], Harisa, Nichi, Galini, Calida, Nunehia, Vasilisa, Teodora[171], Sf.-lor Mc. fecioare Agapia, Irina, Hionia[172]şi Sf. Mc Irina[173], căci aţi dobândit viaţa veşnică.
Bucură-te, Preacuv. Maica Atanasia[174],căci trăind în sihăstrie, în post şi cu înfrânare, ai secerat roadele liniştii, fiind aleasă stareţă de mânăstire până când te-ai mutat la Domnul.
Bucură-te, Sf. Mc. Alexandra[175] împărăteasa, căci ai dispreţuit vremelnica împărăţie lumească, şi crezând în Hristos, ai murit pentru El primind astfel cununa muceniciei.
Bucură-te, Preacuv. Maică Elisabeta[176], căci a ta naştere s-a arătat prin dumnezeiască descoperire, şi din fragedă vârstă, ai ales osteneli sihăstrești; şi petrecând patruzeci de zile ne-mâncând, iar trei ani având gândul numai la Dumnezeu,ai luat de la Hristos har de tămăduiri.
Bucurati-vă, Sf.-lor Mc. Filipia[177]şi Nichi[178], Sf.Glafira, Preacuv. Iusta[179], Sf.-lor Mc. Cherchira[180] şi Arghira[181], căci aţi urcat la Domnul.
Bucură-te, Cuv. Isidora[182], cea nebună în Hristos,căci despre tine îngerul Domnului a spus: „Ea slujește tuturor cu dragoste şi îndură mila lor fără să se plângă iar inima şi gândurile ei sunt numai la Dumnezeu”.
Bucură-te, Sf. Mc. Zoe[183], căci ai mărturisit cu tărie pe Domnul Iisus Hristos ca Stăpân sufletului tău, spunând că este o mare cinste acest lucru, şi ca Lui trebuie sa ne supunem voinţa.
Bucură-te, Sf. Mc. Mavra[184], căci fiind chinuită pe cruce pentru credinţa ta, nu ai dorit decât să bei din paharul vieţii şi al nemuririi pregătit de Hristos. Căci venind îngerul lui Dumnezeu la tine, ai fost dusă la cer unde ți-a arătat un scaun, o haină luminoasă şi o cunună, spunându-ţi-se: „Acestea ţi s-au gătit ţie”.
Bucură-te, Sf. Mc. Pelaghia[185] din Tars, căci ai hotărât să fii mireasa lui Hristos, Împăratul Cerurilor şi la al tău botez un izvor de apă a ţâşnit din pământ. Căci făcându-se semnul crucii peste tine în timpul Sfintei Taine a Botezului, îngerii te-au acoperit cu o mantie strălucitoare, te-au împărtășit şi împreună aţi înălțat rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu. Căci pentru mărturisirea credinţei şi refuzul coroanei împărăţiei lumeşti, ai sfârşit muceniceşte primind de la Domnul, în cer, trei coroane care nu vor pieri niciodată, pentru: curăţie, credinţă şi mucenicie.
Bucură-te, Sf. Monica[186] cea cu firea blândă.
Bucură-te, Sf. M. Mc. Irina[187], căci ai fost numită aşa chiar de îngerul Domnului care te-a învăţat credinţa în Dumnezeu. Căci tu, fiind supusă la nenumărate chinuri,rămâneai nevătămată. Căci prin rugăciunea ta la Domnul, ai înviat pe tatăl tău, ai adus pe mulţi la credinţă şi ai făcut multe minuni, crezând în Dumnezeu pentru care toate sunt cu putinţă, cele ce la oameni sunt cu neputinţă.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Calinica, Achilina[188], Glicheria[189], Iunia[190], fecioara Hristina[191], Tecusa, Alexandra, Claudia, Faini, Eufrasia, Matroana şi Iulia, Eufrasia[192], Chiriachi, Teotimi[193], Sofia[194] doctoriţa, Marchiana, Paladia, Sosona, Cristina[195], Elena[196] şi Eliconida[197], căci v-aţi suit la ceruri purtătoare de cunună.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Eufimia[198], Anastaso[199], Elena[200] împărăteasă şi Maria[201] lui Cleopa, purtătoare de mir, căci cu pace v-aţi săvârșit.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Condacul 9
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, aţi luptat cu toată fiinţa să primiţi lumina cea care curăţeşte sufletul de păcate, duhul care izbăveşte. Eu, am trăit până acum sub umbra întunericului, în cultivarea buruienilor patimilor în trupul meu, robindu-mi sufletul. De aceea, cer de la voi ajutor şi întărire în cultivarea virtuţilor creștinești. Pentru prețuirea ce o port pentru voi, vă cânt: Aleluia.

Icosul 9
Vă rugăm să ne dați putere ca, înlăturând neputinţa şi patimile, să ne împodobim sufletul cu strălucirea virtuţilor creştineşti: dragostea, credința, tăria sufletească, speranța, inteligența, cumpătarea şi dreptatea. Căci dobândind astfel de virtuţi, putem ajunge şi noi la frumuseţea şi curăţenia cea neasemănată a sufletului mult iubit de Dumnezeu. De aceea, vă cânt:
Bucură-te, Sf. Mc. Teodosia[202] fecioara din Tir, căci pentru mărturisirea credinţei tale, ai fost supusă la multe chinuri, şi când părinţii tăi care au încercat să te convingă să nu te sacrifici pentru Hristos, le-ai apărut îmbrăcată într-o haină strălucitoare, cu o cunună pe cap şi o cruce strălucitoare, de aur, în mână, spunându-le: „Priviţi gloria de care aţi vrut să mă lipsiţi!”.
Bucuraţi-vă, Sf. Mc. Teodosia[203] din Constantinopol, Sf. Mc. Harita[204] fecioara şi Cuv. Ieria[205] căci aţi primit fericirea cea veşnică.
Bucură-te, Sf. Mc. Paula[206] fecioara, căci pentru credinţa ta ai fost supusă la chinuri, dar îngerul lui Dumnezeu venea şi te vindeca, până când ţi-ai primit cununa muceniciei pentru a urca lângă Domnul.
Bucură-te, Cuv Clotida[207], căci trăind plină de virtute, ai ajuns prin umilinţă, la harul Duhului Sfânt şi ai căpătat darul prorociei. Căci crezând în botezul copilului bolnav, acesta s-a vindecat prin rugăciunile tale.
Bucură-te, Sf. Cuv. Sofia[208] din Tracia, căci, deşi ai fost ocupată cu grijile şi datoriile acestei lumi, având şase copii, ai ţinut poruncile Domnului şi ai trăit o viaţă plină de virtute, iubind Psaltirea, în smerenie şi dragoste faţă de săraci.
Bucuraţi-vă, Sf. Maria şi Marta[209], care aţi răspândit Vestea cea Buna a Învierii, Sf. Esia, Sf. Sosana,Sf. Sevastiana[210]şi Cuv. Melania[211], căci cu pace v-aţi săvârşit.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Zinaida cea făcătoare de minuni şi Potamiani[212], căci aţi dobândit cununa muceniciei.
Bucură-te, Sf. Mc. Caliopia[213], căci te-ai remarcat pentru frumuseţea sufletului şi ai primit cununa muceniciei pentru că nu ai vrut să renunţi la dragostea şi credinţa în Hristos.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Tecla, Mariamni, Marta, Maria şi Enata[214], cele împodobite şi strălucite cu lumina virtuţilor, căci sporeaţi în credinţă lucrând poruncile lui Dumnezeu neîncetat ziua şi noaptea. Căci alegând să vă închinaţi doar Domnului Iisus Hristos, aţi suferit muceniceşte căpătând viaţa veşnică.
Bucură-te, Sf. Mc. Antonina[215], căci ai trăit în curăţie şi cinste, suferind multe chinuri pentru credinţa ta şi câştigând cununa muceniciei. Căci suferind pentru Hristos fără să mănânci trei zile, ţi s-a arătat noaptea lumina, şi făcându-se tunet mare, s-au deschis uşile casei, auzindu-se glas din cer şi îndemnându-te să mănânci.
Bucură-te, Cuv. Pansemnia[216], căci luminându-ţi-se mintea, te-ai pocăit deși ai trăit în răutate şi desfrânare, şi în umilință venind, ai primit sfântul botez. Căci trecând la o viaţă înfrânată şi cinstită, atât ai bineplăcut lui Dumnezeu, de ţi-a dat puterea izgonirii demonilor şi vindecării feluritelor boli.
Bucură-te, Sf. Mc. Antonina[217] din cetatea Niceii, căci nu te-ai lăsat zdrobită duhovniceşte de chinurile pe care le-ai îndurat, mărturisindu-L pe Hristos până în clipa morţii tale.
Bucură-te, Preacuv. Ana[218], căci ai purtat haine bărbăteşti, schimbându-ţi numele în Eftimie, ai trăit în asceză până la sfârşitul vieţii.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Achilina[219], Gravs[220], Vasilisa[221], Iuliana[222], Leonida, Livia şi Evtropia[223], căci aţi dobândit viaţa cea veşnică.
Bucură-te, Sf. Mc. Agripina[224], căci împodobindu-ţi sufletul cu fecioria şi cu bărbăţia, te-ai făcut mireasa lui Dumnezeu. Căci ai alergat cu îndrăznire şi cu vitejie la mucenicie şi de fiecare dată când erai legată, de un înger erai dezlegată.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Iulita[225], Vasa, Paula, Agatonica[226] şi Elisabeta[227], căci în pace v-aţi săvârşit.
Bucură-te, Sf. Mc. Fevronia[228] cea mult-pătimitoare, căci ai ales calea sihăstriei şi te-ai deosebit prin înţelepciune. Căci ţi-ai dăruit viaţa facerilor de bine şi milosteniei, şi eşti cinstită ca ocrotitoarea celor căsătoriţi.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Condacul 10
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, voi aţi nădăjduit în Mântuitorul nostru şi v-aţi ascuns sub acoperământul Maicii lui Dumnezeu. Eu am pătat Chipul lui Dumnezeu din mine pentru ca sunt lipsit de lumina înţelepciunii cea de sus. Căci fiind rob al trândăviei şi uitării, voi ajunge în locul întunecat al suferinţei. Cerând ajutor de la voi, vă cânt: Aleluia.

Icosul 10
Cu smerenie, vă rugăm ajutaţi-ne să învingem ca şi voi balaurul patimilor, să biruim răul cu iubirea de Hristos, să fim treji şi să înţelegem că fărădelegile noastre ne duc în locul de suferinţă, căci ridicându-ne, vom reuşi să înviem Hristosul din noi, Omul cel dintâi şi să ne dăruim facerilor de bine, iar la sfârşitul vieţii, să luam ca şi voi, har de la Dumnezeu pentru a trăi cu voi întru lumina şi în bucuria de negrăit. De aceea, vă cânt:
Bucură-te, Sf. Ioana[229] mironosiţa, căci mergând la mormântul Mântuitorului ca să ungi trupul sfânt cu mir după moartea Sa pe Cruce, ai auzit de la îngeri despre minunea învierii lui Hristos.
Bucură-te, Preacuv. Marta[230], căci ai iubit cu multă credinţă pe Maica lui Dumnezeu, care ţi-a vestit veşnica fericire care te aștepta. Căci mutându-te de la cele pământeşti, ne-ai mărturisit că ai luat mare har de la Dumnezeu şi trăieşti întru lumină şi în bucurie de negrăit.
Bucuraţi-vă, Sf. Mc. Teodota[231], Chiprila, Aroa şi Luchia[232], Sf. Asclipia[233], făcătoarea de minuni şi Sf.-lor Mc. Marta[234], Chiriachi[235] şi Eufimia[236], căci aţi dobândit viaţa veşnică.
Bucură-te, Sf. Mc. Lucia[237] fecioara, căci de mică ţi-ai dăruit viaţa lui Dumnezeu, trăind în sărăcie şi castitate; căci ai mărturisit cu curaj credinţa creştină, fiind gata să înduri multe chinuri pentru Hristos.
Bucură-te, Sf. Olga[238], împărăteasa Rusiei, căci eşti întocmai cu apostolii, înzestrată cu o frumuseţe rară şi o inteligenţă strălucită; căci ai străbătut ţara pentru a răspândi credinţa în Hristos.
Bucură-te Sf. Veronica[239], căci ai fost vindecată de Hristos şi ducând o viaţa sfântă, cu pace te-ai dus la Dumnezeu la sfârşitul vieţii, ca şi în ceruri să te bucuri de Chipul Domnului.
Bucură-te, Sf. Mc. Golinduh[240], botezată Maria, căci în vedenie ai fost condusă de îngerul lui Dumnezeu să vezi locul întunecat şi plin de foc în care ajung cei fără credinţă; căci ai văzut apoi locul luminat în care ajung cei care i-au slujit lui Dumnezeu, loc păzit de înger care nu lasă să intre decât credincioşii. Căci ai primit de la Dumnezeu darul deosebirii credinţei adevărate şi facerii de minuni.
Bucuraţi-vă, Cuv. Sara[241], căci cu pace te-ai săvârşit şi Sf. Mc Iulita[242], căci mărturisindu-ţi credinţa ai căpătat cununa muceniciei.
Bucură-te, Sf. M. Mc. Marina[243], căci cu rugăciune la Dumnezeu, ai învins balaurul care venise cu cutremur şi vărsa foc în jurul tău, în temniţa în care erai închisă pentru credinţă, şi nerenunţând, ai căpătat cununa muceniciei.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Condacul 11
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, eu sunt rob al omului cel vechi, al trupului cel pieritor, şi străin este mintii mele numele lui Dumnezeu, căci sunt departe de cunoştinţa cea dumnezeiască. Nu iubesc citirea Sfintei Scripturi şi nici nu fac nimic pentru naşterea din nou, după cum ne-a învăţat Mântuitorul. Pentru luminarea minţii mele cerând ajutor de la voi, vă cânt: Aleluia.

Icosul 11
Învăţaţi-ne ca pe nişte copii şi ajutaţi-ne în înţelegerea Sfintelor Scripturi şi dobândirea cugetării curate şi înţelepte, daţi-ne spor în chemarea cu credinţă a Numelui lui Hristos, pentru a învia în noi Omul Interior. Ajutaţi-ne să ne vindecăm trupeşte şi sufleteşte şi să ne biruim patimile şi necazurile. De aceea, vă cântăm:
Bucură-te, Preacuv. Maică Macrina[244], căci ai trăit cu cuviinţă, sihăstreşte şi nevoindu-te cu dumnezeieştile Scripturi, până la cea de apoi răsuflare, când către Domnul te-ai dus.
Bucură-te, Sf. Maria Magdalena[245] mironosiţă şi cea întocmai cu Apostolii, căci ai renunţat la bunurile tale şi la orice atașament la lume, pentru a-L urma pe Mântuitorul, care a scos din tine şapte duhuri.
Bucuraţi-vă, Sf. Mc. Marcela[246] şi Cuv. Ana[247], căci aţi câştigat viaţa cea veşnica.
Bucură-te Sf. Mc. Hristina[248], căci fiind înzestrată de Domnul cu cuget drept, ai văzut cerul, şi din făpturi înţelegând pe Făcătorul, ai mărturisit credinţa cea adevărată. Caci fiind aruncată în temniţă, primeai hrană îngerească fiind tămăduită de durerile rănilor. Căci fiind aruncată în mare, de la Domnul ai primit dumnezeiescul botez, fiind scoasă la uscat de un înger.
Bucură-te, Cuv. Olimpiada[249], căci te-ai arătat plină de înţelepciune şi credinţă; căci ai trăit în asceză şi virtute o viaţă dedicată în întregime lui Dumnezeu.
Bucură-te, Sf. Mc. Parascheva[250] din Roma, căci încă din fragedă copilărie te-ai consacrat cu totul celor dumnezeieşti, şi prin chemarea Numelui lui Hristos, ai vindecat bolnavii aduşi la tine. Căci fiind ocrotită de înger, ai rămas nevătămată la toate chinurile pentru credinţa ta, iar prin rugăciune, ai provocat moartea unui balaur.
Bucuraţi-vă, Cuv. Maica Eupraxia[251], Cuv. Mc. Oreozila[252], Sf. Mc. Ierusalima[253], Sf. Mc. Drosis[254] şi Cuv. Maica Antuza[255] mărturisitoarea, căci vă bucuraţi acum în cer lângă Mântuitorul.
Bucură-te, Cuv. Maica Irina[256], din Capadocia,căci ai tăiat legătura de lume şi te-ai consacrat cu sârguinţă lucrării cele frumoase, ştiind că în măsura în care trupul este slăbit, Omul Interior se reînnoiește şi se apropie de Dumnezeu. Căci ai primit de la Dumnezeu Darul Înţelepciunii, iar printr-un înger, darul de a fi văzătoare cu duhul şi darul facerii de minuni.
Bucură-te, Sf. Mc. Teodota[257], căci ţi-ai învăţat pruncii spre cunoştinţa dumnezeiască.
Bucură-te, Sf. Mc. Iulita[258], căci ai mărturisit credinţa şi nu te-ai lepădat de Făcătorul şi Ziditorul tuturor.
Bucură-te, Sf. Mc. Solomonia[259], căci ai câştigat cununa muceniciei.
Bucură-te, Sf. Salomeea[260] mironosiţa, căci L-ai urmat pe Mântuitor şi, cu curaj mai mare decât al ucenicilor, tu nu L-ai părăsit pe Domnul în timpul Patimilor, ci ai privit crucificarea.
Bucură-te, Sf. Mc. Evdochia[261], maica noastră, căci te-ai înţelepţit prin rugăciune şi citirea dumnezeieştilor Scripturi; căci, aducând pe mulţi la cunoştinţa lui Dumnezeu, ai căpătat cununa muceniciei.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Condacul 12
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, aţi trăit cu multă purtare de grijă spre înălţarea sufletului. Eu,nu am atâta răbdare şi iubire de Dumnezeu, pentru a mă ruga pentru mântuirea mea, nu țin post şi nu împlinesc deloc poruncile scripturilor, lăsându-mi sufletul pradă lucrării demonilor, şi mai mult de atât, nici nu le ofer copiilor educaţia creştinească pentru salvarea sufletelor. Pentru că voi aţi urcat în Împărăţia Tatălui ceresc, vă cânt: Aleluia.

Icosul 12
Sfinte femei, ajutaţi-ne să avem puterea să trăim în curăţie, să uităm înșelătoarele griji lumeşti şi să ne rugăm cu nădejde şi îndrăzneală spre înălţarea sufletului. Ajutaţi-ne să dobândim darul rugăciunii de foc, care se lucrează cu inima, pentru a dobândi atâta curăţie încât să se poată reflecta în noi chipul lui Dumnezeu. De aceea, vă cântăm:
Bucură-te, Sf. Nona[262], căci într-un trup de femeie, ai avut un suflet bărbătesc şi brav, lucrând toată viaţa spre înălţarea sufletului şi arzând de o singură dorinţă: să faci totul mai curat, închinat numai lui Dumnezeu. Căci după multă asceză, ai primit de la Dumnezeu, Chipul Său strălucitor în sufletul tău.
Bucură-te, Preacuv. Potamia[263], cea făcătoare de minuni, căci te-ai săvârşit muceniceşte.
Bucură-te, Sf. Teodora[264] de la Sihla, floare duhovnicească de mare preţ, căci arzând de dorinţa unei vieţi cu totul curate,ai ales sihăstria, primind darul rugăciunii de foc, care se lucrează în inimă, darul lacrimilor, al răbdării şi al negrăitei iubiri de Dumnezeu. Căci atunci când te rugai, erai înconjurată de văpaie de foc ceresc.
Bucuraţi-vă, Pr. Cuv. Potamia[265], făcătoare de minuni, Sf. Mc. Maria Patrichia[266], Sf. Xeni[267], Sf. Evdochia[268] împărăteasa şi Sf. Mc. Iuliana[269], căci aţi dobândit viaţa veşnică.
Bucură-te, Sf. Mc. Vasa[270], căci fiind închisă pentru mărturisirea credinţei, ai primit hrană din mâna îngerului şi după multe chinuri ţi-ai dat sufletul în mâna lui Dumnezeu.
Bucură-te, Sf. Teoclita[271], făcătoare de minuni, căci ai fost crescută cu dragoste de Dumnezeu,toată viaţa împlinind poruncile Scripturilor şi făcând milostenie aproapelui.
Bucură-te, Sf. Mc. Antusa[272], căci pentru botezul tău, episcopul Atanasie a fost adus înaintea ta fiind ridicat de îngeri; şi nefiind apă, a făcut episcopul rugăciune, şi îndată a ieșit de jos o fântână. Căci arătându-se doi îngeri în chip de slujitori, ti-au dat veșmânt alb. Căci ridicând Crucea Domnului, te-ai călugărit trăind în pustie cu fiarele care îți aduceau hrană prin dumnezeiască pronie. Căci suferind multe bântuieli de la demoni, ai învins în credinţă, urcând cu pace la Dumnezeu.
Bucuraţi-vă, Sf.-lor Mc. Natalia[273], Eutalia[274], Antusa[275] cea nouă, Cuv. Teodora[276] din Tesalonic şi Preacuv. Vriena[277], căci aţi dobândit viaţa veşnică.
Bucură-te, Sf. Pr. Ana[278], căci l-ai văzut pe pruncul Iisus la Templul din Ierusalim. Căci nepărăsind Templul şi trăind o viaţă strictă şi pioasă, în post şi rugăciune, L-ai slujit pe Dumnezeu zi şi noapte.
Preasfântă Fecioară Maria, Maica lui Dumnezeu, împreună cu sfintele femei iubitoare de Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Condacul 13
Sfinte femei iubitoare de Dumnezeu, aţi ascultat dumnezeieştile Scripturi cu luare aminte, aţi postit, aţi păzit neîntinată fecioria cea trupească şi cea sufletească, aţi iubit mai mult viaţa întru Dumnezeu decât viaţa lumească, aţi păstrat dreapta credinţă, şi în ciuda ispitelor vrăjmaşului, v-aţi purtat cu demnitate crucea şi aţi dobândit Înţelepciunea cea neasemănată. Pentru asta aţi fost îmbrăcate de Bunul Dumnezeu cu haină luminoasă şi împodobită cu strălucitoare virtuţi, iar pe cap aţi purtat cununile curăţiei, fecioriei şi muceniciei. Sufletele noastre cele mâhnite şi cuprinse de întristare, vă rugăm să le fericiţi cu nădejdea în sfânta înviere. Vă rugăm să ne primiţi sub adăpostul izbânzii voastre, ca întărindu-ne, să vă putem urma exemplul şi să putem fi şi noi izbăviţi(de trei ori).